Ameninţări şi falsuri la adresa unei jurnaliste. „Dacă mie mi-au făcut aşa, ce le fac celor care nu au puterea presei?”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO I. Buciumar
FOTO I. Buciumar

O jurnalistă din Braşov trăieşte un coşmar de mai bine de un an. A vrut să ia un copil în plasament, dar cei de la Protecţia Copilului au făcut tot felul de abuzuri ca să se răzbune pentru că jurnalista a dezvăluit încălcări ale legii comise de angajaţi ai DGASPC.

Un reporter din Braşov ne-a povestit prin ce trece de când încearcă să ia un copil în plasament pentru ca acesta să nu ajungă într-un centru, aşa cum sunt doi dintre fraţii săi, sau la un asistent maternal profesionist (cum e cazul altor doi) la care să stea până la 7 ani, pentru ca apoi să ajungă tot într-un centru. 

Ana Ţîrcă este reporter la „Bună Ziua, Braşov!”, un cotidian din oraşul de sub Tâmpa şi iată povestea spusă de aceasta. 

GALERIE FOTO

„În anul 2018, am vrut să luăm doi copii dintr-un centru în plasament. Când lucrurile erau destul de avansate, am fost rugaţi de maica stareţă de la mănăstirea „Sfântul Gheorghe” din Buneşti să luăm o fetiţă pentru o lună sau două acasă la noi, deoarece mama ei urma să nască, aceasta avea probleme de sănătate şi mai avea trei fraţi, iar tatăl lucra la mănăstire şi nu avea cine să se îngrijească de cea mai mică. După aproape o lună am dus-o pe fetiţă acasă, deoarece s-a dovedit că mama mai avea  până să nască”, povesteşte Ana Ţîrcă. 

Numai că, înainte cu o zi să nască mama, cei de la Protecţia Copilului Braşov i-au luat pe cei trei copii mai mici. O fată de 7 ani a ajuns în centrul de la Codlea, iar fetiţa de un an şi jumătate şi un băieţel de doi ani şi jumătate au fost duşi la un centru din Săcele, fără acordul familiei. 

„Tatăl ne-a cerut ajutorul şi am mers pe urmele copiilor, încercând să ajutăm la întoarcerea acestora în familie. Am ajuns la directorul adjunct de atunci al DGASPC Braşov, Daniela Luca, care, în momentul în care i-am cerut actele prin care au fost luaţi copiii (deoarece era evident că legea a fost încălcată), ne-a ameninţat pe mine şi pe soţul meu: „Cu dumneavoastră vorbesc altfel, doamnă! Vreţi să mai fiţi familie de plasament? Dacă da, atunci colaboraţi ca oamenii!”, a mai povestit Ana. 

   

Adevarul · Amenintare Dana Luca

 

Au plătit scump „lipsa de colaborare”

„Înainte să plecăm din sediul instituţiei, ne-au şi fost înmânate actele prin care ni se refuza plasamentul copiilor. Cum era şi firesc, am dezvăluit în presă toate abuzurile făcute, precum şi ameninţarea. Directorul general urma să iasă la pensie şi Daniela Luca spera să fie numită în locul său. Nu s-a întâmplat aşa şi, probabil, a considerat că am avut o mare contribuţie la acest eşec personal al ei. Răzbunarea avea să vină în timp”, a spus Ana Ţîrcă. 

Între timp, pentru că familia nu se descurca cu tratamentele necesare fetiţei de un an şi jumătate, Ana şi soţul ei au luat-o la ei acasă. De altfel, o bună perioadă a locuit şi mama la ei, împreună cu micuţa, dar apoi a fost nevoită să se întoarcă la ceilalţi – între timp – patru fraţi. 

În ianuarie 2020, a decis, împreună cu soţul ei, să încerce să obţină plasamentul fetiţei pe care o creştea din vara anului 2018, când avea un an şi jumătate. Decizia a venit în urma faptului că toţi ceilalţi patru fraţi ai fetei, care erau împreună cu părinţii lor, au fost preluaţi de Protecţia Copilului la sfârşitul anului 2019 şi nu dorea ca şi fetiţa care a fost crescută mai mult de ei să ajungă în instituţiile statului. 

„Am solicitat o anchetă Direcţiei de Asistenţă Socială Braşov şi începerea demersurilor necesare de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov. Ancheta socială a DAS a decurs normal – chiar am luat-o şi pe mama copilului la sediul instituţiei, atunci când am fost chemaţi – astfel că urma evaluarea făcută de Protecţia Copilului. De atunci, viaţa familiei noastre a devenit un coşmar. Peste 100 de nopţi le-am petrecut studiind legi şi cărţi de psihologie, regulamente şi alte cazuri asemănătoare, ca să aflăm ce legi au fost încălcate şi ce putem face”, a continuat reporterul. 

Puşi în gardă de atitudinea psihologului

„Înainte să apuce să se aşeze, la vizita la domiciliul nostru, psihologul Cătălin Stanciu a început să ne povestească despre persoanele pe care le-a evaluat. „Toţi îmi spun cât de sever sunt la teste, dar ce de treabă le par, după ce pică testele, la terapie”! După plecarea lui şi a asistentului social Oana Mănăilă i-am spus soţului: „Trebuie să avem mare grijă, pentru că am impresia că avem deja un verdict!”. 

Am fost chemaţi să dăm testul într-o zi din luna februarie 2020, la ora 8:30, iar Cătălin Stanciu ne-a spus că testul durează 90 de minute, aşa că am considerat că soţul va ajunge la timp la muncă, cu o mică întârziere, de 5-10 minute. Ajunşi la sediul DGASPC am avut prima surpriză: psihologul a întârziat 30 de minute. Am început testul, aşadar, în jurul orei 9:00, astfel că soţul meu a trimis un mesaj la muncă dacă poate întârzia 30 de minute. 

Numai că psihologul ne-a explicat timp de câteva minute ce teste vom da şi acestea au început să vină unul după altul, iar apoi şi interviul. Totul a durat cam două ore şi jumătate, iar, la final, asistentul social ne-a spus cât de drăguţ a fost domnul psiholog că ne-a făcut două şedinţe într-un singură, ca să nu venim de două ori! Or, psihologul ar fi trebuit să ne informeze şi să ne ceară acordul să facem două şedinţe în una sigură. Timpul mult mai îndelungat necesar răspunsurilor, desenelor, completărilor, interviului şi tuturor demersurilor i-a indus o stare de stres soţului meu, care mi-a cerut la un moment dat să mă grăbesc, fapt invocat mai târziu de psiholog”, a mai spus Ana Ţîrcă. 

Concluzie de asistent social: a depus mărturie în proces, deci este inaptă să crească un copil 

Cei doi soţi au plecat, considerând că au făcut un pas important în salvarea unui copil de dezastrul din Protecţia Copilului, deşi reporterul spune că, pe parcursul testului, psihologul a jignit-o în repetate rânduri şi – avea să afle mai târziu – încălcase toate prevederile din codul deontologic. 

„În 5 martie am fost chemaţi la o discuţie cu psihologul şi asistentul social, care ne-au transmis că, în opinia lor, nu suntem capabili să luăm un copil în plasament. Motivele invocate de asistentul social nici nu o să le trecem în revistă, decât extrem de scurt, deoarece sunt de-a dreptul hilare. Primul dintre cele invocate este faptul că eu am depus mărturie într-un proces pe care DGASPC l-a pierdut! Al doilea, că am scris, de-a lungul timpului, articole denigratoare la adresa colegilor săi! Psihologul Cătălin Stanciu a mers chiar mai departe”, povesteşte reporterul braşovean. 

Test pentru persoane bolnave mental, aplicat celor sănătoase

Ana Ţîrcă spune că unul din testele aplicate de Cătălin Stanciu se numeşte MCMI-III (Millon Clinical Multyaxial Inventory), iar altul IQ (chestionar de ostilitate). Psihologul le-a spus că, în urma aplicării MCMI-III, soţul are două tulburări de personalitate – histrionică şi narcisistă – iar reporterul trei: histrionică, narcisistă şi compulsivă. 

Iată, însă, ce scrie în manualul testului, la rubrica „dezavantaje”: „Scalele de personalitate evaluate prin MCMI-III nu reflectă cu acurateţe specificul TP (tulburărilor de personalitate, n.n.) din DSM-5. Trei dintre scalele de personalitate – histrionică, narcisistă şi compulsivă – nu indică neapărat aspecte disfuncţionale ale personalităţii, majoritatea respondenţilor sănătoşi obţinând scoruri ridicate la una sau mai multe dintre aceste scale. Proba a fost concepută şi etalonată pentru a fi utilizată pe o populaţie clinică, prin urmare, există semne de întrebare legate de măsura în care rezultatele persoanelor „normale” sunt subestimate, pentru că scorul lor se compară cu valori de referinţă medii obţinute pe populaţii clinice”. 

Autorii versiunii în limba română arată că „cercetările anterioare realizate în legătură cu testul MCMI-III au arătat că un scor ridicat al celor trei scale de personalitate poate reflecta, uneori, puncte forte ale personalităţii şi nu neapărat o patologie”, atunci când vorbim despre populaţie generală. 

Înaintea evaluării, cei doi depuseseră la DGASPC documente de la psiholog şi psihiatru în care se precizează foarte clar că nu au probleme de sănătate mentală, astfel că nu se justifica utilizarea unui test pentru persoanele internate în clinicile de psihiatrie, aşa cum sugerează autorii să fie folosit. 

Ocupaţie de jurnalist în starea de urgenţă: studierea psihologiei şi a legislaţiei

„Cele două luni din starea de urgenţă le-am petrecut atât eu, cât şi soţul meu, pe Internet, ca să aflăm despre acest avertisment al autorilor testului. Psihologul Cătălin Stanciu ne-a spus că „este un test care acoperă toate tulburările şi pe care îl aplic de trei ani, nu poate da greş, e verificat pe multe persoane”. Când am aflat ce au spus autorii, am mers la fostul preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, Doru Dima, să ne sfătuiască ce să facem. „Cum se numeşte testul? Nu am auzit de acest test!”, ne-a spus Doru Dima, care a verificat pe site-ul Colegiului Psihologilor din România şi nu a găsit acest test între testele care puteau fi folosite în România. 

Doru Dima ne-a sfătuit să mergem la Cătălin Gherasim, specialistul numărul unu al Braşovului în psihologie clinică şi expert în psihologie judiciară, care ne-a explicat ce prevederi a încălcat Cătălin Stanciu şi ce avem de făcut în continuare. Ca să putem face ce ne-au sfătuit Cătălin Gherasim şi Doru Dima a fost nevoie de alte câteva luni de muncă, noaptea, după job. A trebuit să găsim instrumentele prin care se face scorarea testului, ca să putem să reluăm tot ce a făcut Cătălin Stanciu. Astfel, am descoperit şi alte nereguli în procesul de evaluare în urma testului. 

Şi mai grav a fost la testul IQ. Aici există mai multe coloane, la care rezultatul se obţine foarte simplu, în genul testelor de la examenul pentru permisul de conducere. La o întrebare răspundeam cu „adevărat” sau „fals”, iar răspunsul primea un punct dacă se potrivea cu cel din grila de răspuns şi zero puncte dacă era pe dos. Astfel, la ultima coloană, o verificare simplă arată că am obţinut 6 puncte. Domnul psiholog Cătălin Stanciu a scris, iniţial, 4, dar, probabil pentru că nu era suficient pentru ce îşi dorea, a modificat şi a scris 3. Modificarea este vizibilă cu ochiul liber, aşa cum se vede în fotografie”, mai precizează reporterul. 

Cei doi i-au solicitat lui Cătălin Stanciu să reia testul. Deşi psihologul avea obligaţia să îi informeze că au dreptul la o a doua evaluare, soţii Ţîrcă spun că acesta i-a refuzat şi le-a spus că nu depinde de el.

Ce spune DGASPC Braşov 

Solicitaţi să explice dacă testele folosite de psihologul Stanciu erau acreditate, DGASPC Braşov a răspuns, totuşi, că acestea sunt în regulă. 

„Acestea sunt acreditate, iar psihologul care le-a aplicat şi interpretat este acreditat de Colegiul Psihologilor din România, fiind supervizor şi psiholog clinician, având codul ...”, a transmis, într-un răspuns scris, DGASPC Braşov. 

Numai că, în lista Colegiului Psihologilor din România, testul nu apare în nomenclator, deci nu putea fi utilizat în ţara noastră. Cu alte cuvinte, DGASPC Braşov a cheltuit bani publici (un astfel de test costă 112 euro plus TVA) pentru un instrument care nu putea fi folosit în România.

Nici Protecţia Copilului, nici Colegiul Psihologilor nu răspund, la mai bine de 9 luni

„Am luat imediat legătura cu un avocat, care a trimis Colegiului Psihologilor din România o solicitare legată de existenţa în listă a testului MCMI-III. Scrisoarea electronică a fost trimisă de avocat în 29 iulie 2020, iar în 1 august 2020 – la numai 3 zile – MCMI-III a apărut în listă! Separat, am făcut o plângere către comisia de disciplină, în care am redat toate neregulile din timpul testării şi de după aceea. Deşi au trecut mai bine de 9 luni, nu am primit decât un răspuns, prin noiembrie anul trecut, în care ni se preciza că a început o cercetare disciplinară prealabilă. Motivul l-am aflat când am căutat date despre persoana care conducea cercetarea: Armand Cătălin Veleanovici, şef de centru la DGASPC sector 2 Bucureşti. Potrivit legii, acesta se afla în conflict de interese în momentul în care l-a cercetat pe un psiholog al DGASPC Braşov”, Ana Ţîrcă. 

„Ca urmare a acestor fapte, de mai bine de un an ne temem să ieşim cu fetiţa din casă, deoarece, în concluzia evaluării se precizează că „în privinţa minorei se va institui o măsură de protecţie specială”. După cum se poate vedea, nu este vorba despre o propunere în acest sens către conducerea DGASPC, ci de un verdict clar, astfel că teama ne este justificată, mai ales că, între timp, am mai publicat un caz în care un minor a fost luat din faţa blocului, fără documente legale. Probabil că doar anchetele favorabile făcute atât de DAS Braşov, cât şi de Asociaţia Catharsis, la domiciliul nostru, i-au oprit pe cei de la Protecţia Copilului să comită un nou abuz”, crede Ana Ţîrcă. 

Între timp, Cătălin Stanciu a fost mutat la statistică şi nu mai lucrează cu publicul, iar familia Ţîrcă a obţinut atestatul de familie aptă să adopte, în urma unui curs de trei luni şi a mai multor evaluări făcute de mai mulţi psihologi. Chestiunea abuzurilor din sistemul de adopţii rămâne însă temă de reflecţie.

Vă mai recomandăm:

Închisoare pentru posesorul de iPhone care s-a răzbunat cu bâta de baseball pe angajaţii unui service din Braşov

Un medic din Germania se scuză pentru situaţia spitalelor din România: „E o ruşine că există locuri în care copiii mor”

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite