Flămânzii mor şi de sete. Cum au ajuns urmaşii răsculaţilor de la 1907 să se spele la lighean şi să primească apă cu porţia

Flămânzii mor şi de sete. Cum au ajuns urmaşii răsculaţilor de la 1907 să se spele la lighean şi să primească apă cu porţia

Blocurile din Flămânzi rămân toată vara fără apă FOTO Cosmin Zamfirache

De aproape două decenii, localnicii din oraşul unde a început Răscoala de la 1907 primesc apă două ore pe zi şi se spală la lighean din cauza unei magistrale nemodernizate de peste 30 de ani. În schimb, localitatea are o reţea de ţevi noi, prin care nu curge niciun strop de apă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi de la marea răscoală ţărănească din 1907 au trecut mai bine de 100 de ani, viaţa oamenilor s-a schimbat foarte puţin. Majoritatea se ocupă tot cu agricultura şi creşterea animalelor şi se spală la lighean ca-n Evul Mediu. 
 
Căruţele au fost înlocuite, în mare parte, cu maşini la mâna a doua sau a treia, iar unii urmaşi ai ţăranilor răsculaţi locuiesc într-un cartier de blocuri scorojite, construite de comunişti pentru o filatură, astăzi complet ruinată. Astăzi, ca şi străbunicii lor, flămânzenii trăiesc  blestemul umilinţei pentru că sunt obligaţi să primească apă cu porţia, două ore pe zi, cine ştie când, însă nici aceea nu poate fi folosită, astfel că localnicii îşi cumpără apă de băut de la magazin.
 
De vină pentru această situaţie ar fi cei care au gândit extinderea reţelei de apă între Botoşani şi Flămânzi pe o magistrală îngustă şi veche de aproape 40 de ani. Această conductă este atât de avariată încât numai 13% din apa pompată din municipiul Botoşani ajunge la Flămânzi, şi aceea fără presiune. „Dacă stai la bloc, la etajul doi sau trei, clar nu ai apă”, recunoaşte Dan Oloeru, primarul din Flămânzi. 
 

„La lighean, la cădiţă, ca înainte“

 
Mulţi localnici din Flămânzi trăiesc în cartierul de blocuri construit în anul 1980 de regimul comunist pentru a deservi o filatură ridicată în zonă. Pentru acest cartier, dar şi pentru fabrică a fost făcută o magistrală de apă, care alimenta comuna Flămânzi, pe atunci, din municipiul Botoşani. O vreme, nu au fost probleme cu apa pentru cei de la blocuri. Localnicii rămaşi în casa bunicilor folosesc şi astăzi vechiul sistem al fântânii din curte. Din anul 2000, a început calvarul pentru oamenii din Flămânzi, conectaţi la sistemul public de alimentare cu apă. De atunci, primesc apă cu porţia, chiar dacă uneori în judeţ sunt zile caniculare. „Sunt care au apă şi două ore pe zi, dar în zona în care stăm noi, dacă avem o oră pe zi este mult. Bătrânilor le este cel mai greu, pentru că nu se pot deplasa. Dacă nu găsesc ajutor de la tineri, stau aşa murdari şi însetaţi până se îndură cineva de la conducere să dea drumul la apă. Noi, cei în putere, ne mai descurcăm“, spune nea Ştefan, un bărbat care locuieşte la blocurile din Flămânzi.Andreea are în jur de 30 de ani şi doi copii. Soţul este plecat toată ziua la muncă pentru a întreţine familia, aşa că tânăra trebuie să caute mereu pe cineva să aibă grijă de cei mici în timp ce ea cară cu bidoanele apă de la fântână. De 20 de ani, Andreea se spală la lighean. 
 
Andreea le face copiilor baie la lighean FOTO Cosmin Zamfirache
 
„Eu, cu doi copii mici, trebuie să aduc apă de la fântână. Este greu, pe copii trebuie să-i las cu cineva, soţul este la serviciu. E foarte greu cu baia. Copiii sunt mici, se joacă în nisip. De alaltăieri nu a fost apă deloc. Dimineaţa, câte două ore, dar nu se respectă mereu programul. De mult tare este situaţia asta! Pe copii îi spălăm la lighean, încălzim apa. Noi facem la fel, cum putem. Este incredibil, în 2020“, mărturiseşte tânăra. 
La fel păţesc toţi cei care au rămas racordaţi la sistemul public. „Ne dă cu porţia. Câte două ore dimineaţa sau două ore seara. Dar este cam loz în plic. Adică nu ştim exact când primim, că nu se respectă programul. Dacă ai noroc, prinzi, dacă nu rămâi răpănos. Eventual mai aducem de la fântâni şi ne spălăm la lighean, la cădiţă ca înainte. Vă daţi seama, oameni în toată firea! Îmi este şi ruşine“, spune Stelică, un bărbat trecut de 50 de ani.
 

Fântânile bătrâneşti, preferate sistemului public

 
În lipsa apei, cele trei fântâni din centrul oraşului sunt solicitate la maximum. Înarmaţi cu bidoane sau găleţi, oamenii se duc să-şi facă provizii, pentru mâncare, pentru tras apa la toaletă sau pur şi simplu pentru igiena personală. Din cauza acestei situaţii, majoritatea celor care trăiesc la casă în Flămânzi au renunţat la sistemul public şi preferă fântânile. Mulţi au făcut investiţii şi au tras apă de la fântână direct în casă. „Dar ce să fac eu la reţeaua aia, unde nu curge apă? Am investit în hidrofor, am tras apă în casă. Ce, te poţi baza pe statul român să-ţi facă ceva ca lumea? Bine că impozit îmi cere. N-au avut dreptate buneii când au mers cu furcile peste dânşii acum 100 de ani?“, spune revoltat un localnic din zona de case a Flămânziului. Situaţia devine în fiecare vară dramatică, atunci când apa este sistată şi câte două-trei săptămâni consecutiv, din cauza avariilor sau a lipsei de presiune.
 

Oraş alimentat cu o ţeavă spartă, veche de 40 de ani

 
Problema alimentării cu apă, spun autorităţile locale, se trage de la modul în care a fost gestionată magistrala comunistă după 1990. Mai precis, mai ales după anul 2000, pe această magistrală s-au conectat, cu ştirea operatorului de apă al judeţului, o firmă cu capital de stat „păstorită“ de Consiliul Judeţean, tot mai mulţi utilizatori, astfel că s-a ajuns ca în urmă cu cinci ani să fie racordate toate comunele dintre Botoşani şi Flămânzi pe o distanţă de 40 de kilometri. Astfel, ţeava a devenit subdimensionată, incapabilă să mai ducă cu presiune apa la Flămânzi. „Iniţial, această magistrală a fost construită special pentru Flămânzi. Ulterior, celelalte unităţi administrativ-teritoriale, cu avizul operatorului de apă, au reuşit să se racordeze la această reţea, chiar dacă managerii de la acea dată ştiau că nu face faţă atâtor consumatori.
 
Nea Ştefan merge cu bidonul să facă rost de apă FOTO Cosmin Zamfirache
 
Adică cu bună ştiinţă, de ani buni, Flămânziul a fost vitregit de apă.  Oamenii nu pot să se spele dimineaţa sau seara când vin de la serviciu. Când dai un aviz de racordare nu neglijezi consumatorul final. Cetăţenii au contract cu Nova Apaserv, pentru furnizarea de apă şi atunci când te obligi să asiguri apă 24 din 24, trebuie, ca operator, să respecţi acest lucru“, precizează edilul din Flămânzi. Pe deasupra ţeava este atât de veche şi de avariată încât numai 13% din totalul de apă pompat la Botoşani ajunge la Flămânzi. 
 

Milioane de euro investiţii în sisteme nefuncţionale

 
În loc să se caute surse de finanţare pentru înlocuirea magistralei care aduce apă la Flămânzi, pentru a face faţă tuturor utilizatorilor, au fost băgate milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei de apă a oraşului, plus alte instalaţii prin care nu curge apa. „Prin masterplanul pe aglomerarea Flămânzi-Frumuşica s-au investit peste 16 milioane de euro în infrastructura de mediu, apă şi canalizare. Investiţia trebuia terminată în anul 2017, dar s-a prelungit an de an şi abia acum este finalizată şi gata de recepţie“, afirmă Dan Oloeru.
 
Oamenii merg la fântâni, în lipsa apei de la robinete FOTO Cosmin Zamfirache 
 
În aceste condiţii, mai spune primarul din Flămânzi, dacă nu va curge apă prin aceste ţevi nu va semna recepţia lucrărilor cu operatorul de apă, Nova Apaserv, şi cu constructorul. „Vreau să-i anunţ pe toţi cei implicaţi, adică operatorul de apă, constructorul care a lucrat la Flămânzi şi Frumuşica că nu voi semna documentele de recepţie a lucrărilor pe Flămânzi până nu văd cel puţin o lună de zile, măcar în regim restrictiv, trei ore dimineaţa, trei ore seara, că apa va curge prin aceste conducte. Şă-şi ia gândul şi să recepţioneze lucrarea, cel puţin pe Flămânzi, cu cine ştiu ei“, conchide edilul din Flămânzi. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: