Casa în care Mihai Eminescu a locuit la Arad în urmă cu 150 de ani. „În lunile ianuarie şi iunie gândul nostru se îndreaptă la geniul literaturii române“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Geniul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, a fost omagiat de ziua lui de elevii Şcolii Profesionale „Astra“ în faţa casei unde a locuit la Arad, timp de o lună în vara lui 1868.

Profesorul Cristian Stoica este cel care i-a însoţit pe elevi.  „De fiecare dată la mijlocul lunilor ianuarie şi iunie gândul nostru se îndreaptă spre geniul literaturii române Mihai Eminescu. Învăţăm, îl redescoperim, recităm şi recitim, generaţie după generaţie, poeziile sale şi în felul acesta îi dăm dreptate lui George Călinescu care spunea: «Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie, şi peste locul îngroparii sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale». Suntem interesaţi în mare măsură de locurile prin care a trecut inegalabilul poet. Unul dintre acestea a fost oraşul Arad”, spune profesorul Cristian Stoica.

Mai jos, redăm vizitele lui Eminescu la Arad povestite de profesorul Cristian Stoica:

150 de ani de la venirea lui Eminescu la Arad

Se întâmpla începând cu 1 august 1868, când trupa de actori a lui Mihail Pascaly soseşte la Arad pentru mai multe reprezentaţii. Eminescu era sufleurul trupei de teatru. La Teatrul Hirschl, construit în anul 1817, au loc mai multe spectacole în faţa unei săli arhipline cu arădenii dornici să asculte dulcea limbă românească.

Ultima reprezentaţie a trupei are loc la data de 19 august dar toţi membrii acesteia rămân la Arad până la sfârşitul lunii, deoarece doamna Pascaly trebuia să se odihnească pentru că născuse de curând. Familia Pascaly a locuit la hotelul Crucea Albă, actualul hotel Ardealul, în timp ce restul trupei printre care şi Eminescu fuseseră găzduiţi în casa avocatului Ioan Popovici Desseanu, situată pe strada care astăzi poartă numele marelui mecena, la numărul 2.

Acum mai bine de două decenii

Se întâmpla la 15 iunie 1997, la casa omului politic Ioan Popovici-Desseanu, unde după mai mulţi ani de lupte este instalată şi sfinţită o placă comemorativă şi are loc un parastas de pomenire în memoria lui Mihai Eminescu şi a familiei Desseanu. Sfinţirea şi slujba sunt oficiate de episcopul Timotei Seviciu alături de un sobor de preoţi. Cea care a organizat întregul eveniment a fost doamna Felicia Viorica Sima, unul dintre coproprietarii imobilului care a aparţinut lui Desseanu, imobil unde Eminescu a locuit o lună de zile în vara lui 1868. Aceasta este cea care, după mai multe căutări prin arhive şi lupte administrative întinse de-a lungul mai multor ani reuşeşte să obţină aprobarea autorităţilor pentru montarea unei plăci pe care erau întipărite următoarele cuvinte: „În această casă a locuit între anii 1860-1892 avocatul Ioan Popovici Desseanu (1831-1892) lider al Mişcării Naţionale Române. Publicistul Iosif Vulcan l-a întâlnit aici pe poetul Mihai Eminescu cu ocazia turneului trupei teatrale a lui Pascaly august 1868.”

Placa a fost turnată la Fabrica de Vagoane  ASTRA din Arad

Iosif Vulcan conducea prestigioasa revistă „Familia” , acesta îl va publica pe tânărul poet şi îi va schimba numele din Eminovici în Eminescu. Legenda spune că Desseanu l-ar fi îmbrăcat pe Eminescu din ,, tălpi până în creştetul capului”. Poetul, spune aceiaşi legendă, i-ar fi dăruit binefăcătorului său o poză care îl înfăţişa, pe spatele căreia i-ar fi scris avocatului câteva cuvinte drept mulţumire.

Credem că această legendă este adevărată, deoarece numeroase sunt dovezile care arată darea de mână a lui Desseanu şi a soţiei sale Hermina, care conducea o asociaţie a femeilor din Arad care avea drept scop ajutorarea celor aflaţi în nevoie. Desseanu ajută cu fonduri şi "Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român”, fondată la Arad în 1863, pentru promovarea culturii românilor. Desseanu este cel care propune pe la 1870 înfinţarea la Arad a unei facultăţi de Drept.

Casa lui Desseanu păstra şi în 1997, la dezvelirea plăcii un farmec aparte. Camerele spaţioase, interiorul luminos, uşile interioare mari din lemn cu sticlă mată în mijloc, parchetul lustruit îţi dădeau impresia că te afli într-un palat din Viena anului 1860. Pivniţa care se întindea sub întreaga locuinţă era construită din cărămidă, tavanul acesteia fiind boltit, cum astăzi rareori mai întâlnim.Eminescu a fost găzduit aşadar într-o casă frumoasă, proprietatea unui om de vază al oraşului, avocat şi membru al Parlamentului de la Budapesta.

image

La sfinţirea şi parastasul din 15 iunie 1997 participă pe lângă episcopul Aradului, un numeros public printre care s-au numarat prof. Didilescu Florin director al Direcţiei pentru Cultură Arad, poetul Nicolae Nicoară-Horia, profesorii Gheorghe Şora, Gheorghe I. Căpitan, poeta Lucilia Dinescu, profoara Georgeta Bătrân, cu un grup de elevi. Invitat la eveniment a fost Gheorghe Ciuhandu, primar al Timişoarei la acea dată şi mult după aceea, Ciuhandu fiind strănepotul lui Ioan Popovici Desseanu. Acesta, nu poate onora invitaţia, dar este reprezentat de soţia sa, care alături de iniţiatoarea evenimentului, doamna Felicia Viorica Sima, au dezvelit placa.

Astăzi, 15 ianuarie 2018

Peste casa lui Desseanu pare să se fi aşternut uitarea. Placa aşezată cu atâta trudă, acum mai bine de două decenii nu mai este. Au rămas doar găurile din pereţi şi amintirile frumoase ale celor care odată au asistat aici la momente înălţătoare.

Chiar dacă placa nu mai este faptul că acum 150 de ani Eminescu a fost la Arad nu poate fi uitat.

Astăzi versurile lui Eminescu au răsunat pe strada unde, adolescent fiind, poetul naţional s-a plimbat, a respirat aerul oraşului şi a purtat în minte, probabil, frumoasele versuri scrise cu doar un an înainte:

,, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!”.

image

Mai puteţi citi: 

Adevărata cauză a morţii lui Mihai Eminescu. Dezvăluirile specialiştilor

Planurile secrete ale lui Eminescu pentru România. Ce a vrut să facă prin proiectul „Daciei Mari“, acţiunea care i-a adus moartea

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite