Scandalul schismaticilor din BOR continuă: preoţi caterisiţi pentru că se opun sinodului panortodox din Creta
0Schismă în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Mai mulţi preoţi contestă participarea unor ierarhi români la sinodul panortodox desfăşurat în iunie 2016 la Creta, precum şi deciziile luate acolo. Trei preoţi contestatari au fost caterisiţi după ce au semnat o scrisoare împotriva „sinodului tâlhăresc“ din Grecia, prin care au anunţat că nu îi vor mai pomeni pe ierarhi în biserică.
Preoţii Ioan Miron din Turdaş, sat component al comunei Hopârta din judeţul Alba, Ioan Staicu (Ghelinţa – Sfântu Gheorghe) şi Cludiu Buză (Urziceni) au fost excluşi din Biserica Ortodoxă Română după ce au semnat o scrisoare comună împotriva ierarhilor care au participat la sinodul desfăşurat în Creta, în perioada 16-26 iunie 2016.
”Am oprit pomenirea la sfintele slujbe a ierarhilor români care au mărturisit public, prin propria lor semnătură, pan-erezia ecumenismului, pentru că dorim să respectăm cu acrivie învăţătura dogmatică şi Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, care ne legitimează această atitudine. Rămânem în Biserica Ortodoxă Română şi nu o vom părăsi niciodată. Nu ne dezicem de Biserica Ortodoxă Română, ci doar ne îngrădim de pan-erezia ecumenistă şi de promotorii ei: ierarhi, monahi şi mireni. Mărturisim că unitatea Bisericii este dată doar de Adevărul-Hristos, iar pseudo-unitatea impusă de ecumenişti se sprijină doar pe minciuni şi erezie.
Scopul întreruperii pomenirii ierarhului este îngrădirea necesară de erezie, osândirea acesteia, ca semnal de alarmă pentru trezirea conştiinţei poporului. Există marele pericol al pierderii Harului Dumnezeiesc prin extinderea şi generalizarea ereziei. Aşadar, este imperios necesar pentru mântuire delimitarea clară de ecumenismul propovăduit de adunarea din Creta cât şi de orice altă erezie”, sunt principalele precizări din scrisoarea semnată de cei şapte preoţi în 16 noiembrie 2016. Alături de cei trei preoţi au mai semnat scrisoarea ieromonahii Macarie Banu, Grigorie Sanda, Atanasie Parfeni şi Serafim Raicea.
Credincioşi ortodocşi protestează împotriva sinodului din Creta
Primul caterisit a fost părintele Ioan Ciprian Staicu în ianuarie 2017, urmat de preoţii Ioan Miron şi Claudiu Buză în ultimele zile ale lunii februarie. Ioan Miron a fost ”reţinut” de la slujire în decembrie 2016. Ulterior, pentru că nu s-a conformat cerinţelor reprezentanţilor Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, a avut de înfruntat patru acuzaţii: contrazicerea publică în scris a poziţiei oficiale a Bisericii, schismă, neascultarea de autorităţile bisericeşti şi nerespectarea mărturisirii depuse la hirotonie.
Acesta a fost chemat în 24 februarie în faţa ”completului de judecată” al bisericii. ”Nu am recunoscut consistoriul din două motive. Unul patristic, pentru că au lepădat dreapta credinţă şi nu mai sunt ortodocşi. Nefiind ortodocşi nu mai au autoritate de judecată din cauză că sunt în afara competenţei. În al doilea rând, regulamentul de judecată al bisericii nu este recunoscut de către Guvernul României. Se află în afara legii, adică instrumentul prin care aplică legea nu este recunoscut. Până când consistoriul nu devine legal, nu poate să emită hotărâri legale. Le-am lăsat documente prin care am arătat că sinodul din Creta a fost eretic cu argumente care nu pot fi demontate. Cel care aderă la hotărârile acestui sinod este eretic”, a spus preotul Ioan Miron. Acesta a fost susţinut de un grup de credincioşi, care au afişat în faţa Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia pancarte cu sloganuri împotriva sinodului din Creta.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia a făcut public un comunicat de presă prin care explică decizia în cazul preotului din Turdaş: ”Începând cu luna octombrie a anului 2016, preotul Ioan Miron a întrerupt pomenirea Episcopului său în cadrul sfintelor slujbe, acuzându-l ca fiind eretic. De asemenea, a înaintat şi o adresă scrisă către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu prin care şi-a exprimat şi asumat acest punct de vedere, conştient de consecinţele pe care le produce.
În urma acestor abateri grave, Părintele Arhiepiscop Irineu l-a chemat pe preotul Ioan Miron la sediul Arhiepiscopiei din Alba Iulia pentru a-l asculta şi a-i oferi răspuns la nelămuririle lui, arătându-i toată dragostea şi grija paternă. Preotul Ioan a refuzat orice sfat părintesc din partea Ierarhului său. În consecinţă, a fost canonisit la Mănăstirea Ponor pentru o perioadă de 30 de zile, timp în care ar fi avut prilejul să mediteze, să se roage şi să se întoarcă de la rătăcirea lui. Din păcate, părintele Ioan s-a răzvrătit, consemnând pe decizia episcopală următoarele: «Semnătura mea este doar pentru ceea ce zic eu prin scrisul meu. Mă supun doar episcopilor ortodocşi şi nu ascult de nici un episcop care a semnat în Creta şi ca atare este eretic». Faţă de cele prezentate, părintele Ioan a refuzat orice mijloc de îndreptare, prin urmare, am fost nevoiţi să luăm măsurile disciplinare care se impun potrivit legiuirilor bisericeşti”.
Ce s-a întâmplat la sinodul Panortodox din Creta
”Textele discutate şi aprobate de Sfântul şi Marele Sinod sunt ortodoxe şi nu conţin nicio afirmaţie în contradicţie cu învăţătura Bisericii. Acest Sinod nu a emis nici dogme şi nici canoane, ci numai hotărâri cu caracter pastoral şi misionar”, afirmă pr. prof. Viorel Ioniţă.
Profesorul universitar face şi câteva referiri la deciziile luate în Creta:
„Diaspora Ortodoxă – fiecare episcop din diaspora rămâne în legătură cu Biserica de care aparţine;
Autonomia şi modul de proclamare – în cazul în care există două Biserici care acordă autonomia în aceleaşi spaţiu, atunci să se ajungă la o hotărâre panortodoxă;
Taina cununiei şi impedimentele la căsătorie – Biserica recunoaşte căsătoria, unirea dintre un bărbat şi o femeie. După tradiţia canonică nu sunt permise cununiile intercreştine. Totuşi, se poate aplica principiul iconomiei după o cercetare atentă şi cu dezlegarea de către episcopul locului;
Relaţiile Bisericii ortodoxe cu restul lumii creştine – cea mai controversată temă şi care a nemulţumit pe unii dintre fiii Bisericii pentru că au fost numite unele confesiuni „biserici”. Cuvântul „biserică” a ridicat cele mai multe probleme. Nu sunt numite biserici în sens eclesiologic, ci le numim biserici din punct de vedere sociologic“.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la Sinodul din Creta
Au participat la întrunirea din Creta reprezentanţii a zece ”Biserici Ortodoxe Locale”. Au mai fost prezenţi 157 de episcopi (mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi) şi câte şase consultanţi din fiecare Biserică. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a luat act de hotărârile Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta în şedinţa de lucru din octombrie 2016.
Se încarcă comentariile...
