Ocna Mureş a scăpat de dezastru. Craterul din centrul oraşului nu se va mai extinde

Specialiştii au ajuns la concluzia că nu există pericolul ca surparea să se extindă. Cercetarea zonei va fi finalizată în iarnă, iar lucrările de punere în siguranţă vor începe în a doua parte a anului 2012.

Echipa de specialişti care realizează studiul complex privind cauzele producerii alunecării de teren de la Ocna Mureş, în decembrie 2010, au ajuns la primele concluzii. Surparea nu se va extinde şi nu va afecta şi alte zone ale oraşului. Potrivit specialiştilor, formarea craterului din imediata apropiere a centrului localităţii a fost determinată, în primul rând, de dizolvarea unei mari cantităţi de sare de la suprafaţă, de către apele freatice.

Sare dizolvată de apa freatică

„Surparea s-a datorat unor dizolvări ale sării aproape de suprafaţa terenului. Apele freatice au dus la dizolvarea spinării zăcământului de sare, făcând ca rocile sterile acoperitoare, de deasupra sării, cu o grosime de maxim 10 metri să rămână suspendate ca o grindă în consolă, fără niciun sprijin dedesubt. Prin construirea magazinului Plus, asupra acestei grinzi de roci s-a produs o încărcare suplimentară, care a dus la surparea din 22 decembrie 2010. Chiar şi fără magazinul de deasupra, grinda ar fi cedat la un moment dat“, afirmă un specialist care este implicat în proiectul de cercetare a zonei, dar care a dorit să rămână anonim.

Explicaţia ştiinţifică mai susţine următoarele: „În câmpul de sonde există valve care au rolul de a elibera presiunea care se acumuleaza în subteran datorită creşterii concentraţiei de sare. Apa dulce care ajunge în zăcământ dizolvă sarea şi îşi măreşte volumul şi densitatea fapt care duce la o creştere a presiunii în subteran. Aceasta presiune acumulată nu a fost detectată în golul aflat sub magazinul Plus iar acest lucru împreună cu dizolvarea tavanului de sare au dus la deznodământul nefericit“.

Concluzii asemnănătoare au fost formulate şi de geologul Florian Zamfirescu de la Universitatea din Bucureşti. „Totul a pornit de la un gol de aer format sub crater, care s-a format printr-o combinaţie de cauze. Este vorba despre evoluţia de-a lungul timpului a exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în ultimii doi ani la cele două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce“, a afirmat geologul.
La vremea la care s-a produs evenimentul, supermarketul era deţinut de Plus. În prezent, reţeaua de magazine se numeşte Lidl. Paguba înregistrată la Ocna Mureş se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro. În afară de supermarket au mai fost afectate total un magazin, o casă şi un atelier. Alte câteva imobile au devenit de nelocuit după ce au apărut crăpături în zidurile de susţinere. Pagubele totale au fost estimate la şase milioane de euro.

Proiect de stabilizare şi conservare

Faptul că nu există un pericol iminent asupra oraşului a fost confirmat şi de directorul Salinei Ocna Mureş, Sorin Cristea. Cercetarea în întregime va fi finalizată în iarnă. „În prezent continuă procesul de taluzare a malurilor craterului. Zona este monitorizată permanent. În paralel se realizează un studiu geoelectric, o tomografie a zăcământului. Se iau probe de sol şi se analizează. Cercetarea are drept scop nu numai înlăturarea efectelor ci şi atenuarea cauzei care a produs surparea. Concluziile finale vor fi cunoscute la sfârşitul anului 2012“, a afirmat Sorin Cristea. Ulterior, Guvernul ar urma să aloce resursele financiare pentru conservarea şi punerea în siguranţă a întregii zone.

„Probabil că lucrările vor începe efectiv în a doua parte a anului 2012“, a mai spus directorul Salinei. În realizarea cercetării sunt implicate mai multe instituţii de stat: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului Bucureşti, Agenția Naţională a Resurselor Minerale, Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Cluj (Minesa), Societatea Naţională a Sării, Universitatea Bucureşti.

Pentru ca investiţia să poată fi realizată este nevoie şi de realizarea de către administraţia locală a unor lucrări care să nu mai permită scurgerea apelor pluviale în zona zăcământului de sare. Este vorba, în primul rând, despre reconstrucţia şi decolmatarea canalelor de colectare a apelor pluviale care au existat şi funcţionat până în urmă cu aproximativ 15 de ani. „Noi ne-am făcut treaba suntem aproape de finalizarea lucrărilor de decolmatare a canalului de gardă. Acum trebuie ca şi restul să îşi facă treaba. Ştim că situaţia s-a stabilizat şi că nu există pericolul ca surparea să se extindă“, a spus primarul Augustin Drăguţ. În jurul câmpului de sonde au existat patru canale de scurgere, dintre care trei au fost decolmatate.