Ce s-a întâmplat într-un oraş american care şi-a desfiinţat secţia de poliţie în urmă cu şapte ani

Un oraş din New Jersey, considerat unul din cele mai periculoase din SUA, a intrat recent în atenţia publică americană ca model pentru desfiinţarea departamentelor de poliţie cerută de militanţii antirasism: în 2013, Camden şi-a restructurat poliţia, iar rata infracţionalităţii a scăzut.

Camden este un oraş mai mic şi mai divers etnic decât Minneapolis, însă este un exemplu pentru ce poate însemna un asemenea pas.

În urmă cu şapte ani, Camden se confrunta cu rate mari ale criminalităţii şi costuri de milioane de dolari în condiţiile unei corupţii generalizate, astfel că a decis că reformarea nu este posibilă şi departamentul trebuie dizolvat. A fost înlocuit cu unul neorganizat sindical, orientat spre servicii comunitare, cu o poziţie anti-intervenţii în forţă, relatează New York Post.

În 2013, în oraş existau 170 de pieţe unde se vindeau droguri, potrivit oficialilor districtuali care au preluat noul departament. Crimele violente erau la ordinea zilei. Plângerile penale împotriva departamentului au scos la iveală faptul că poliţiştii plantau dovezi, fabricau rapoarte şi minţeau în instanţă. După ce actele de corupţie au fost dezvăluite, sentinţele a 88 de persoane au fost anulate, relatează CNN.

De atunci rata criminalităţii violente a scăzut cu 42 %: de la 67 de crime în 2012 s-a ajuns la 25 anul trecut. Datele arată o scădere de la 79 de infracţiuni la 1.000 de locuitori la 44. Totodată, plângerile referitoare la brutalitatea poliţiei au scăzut cu 95% din 2014, potrivit statisticilor noului departament.

„Experienţa noastră de astăzi în Camden este rezultatul multor ani de depozite în conturile bancare relaţionale”, a spus fostul şef al poliţiei din Camden, Scott Thomson, care a monitorizat tranziţia la un nou gen de poliţie.

„Încercăm să ne întâlnim cu oamenii în absenţa unei crize. Este unul din lucrurile care ne ajută să ne construim o valută socială. Ne facem aceste depozite în comunitate, astfel încât atunci când se întâmplă ceva să ne luăm acea dobândă de încredere”, a explicat el.

Agenţii sunt instruiţi în tehnici de desescaladare care, spun ei, au fost extrem de utile în situaţii conflictuale, iar ocaziile în care au fost nevoiţi să apeleze la arme au scăzut.

„Încercarea de a-i trata ca pe nişte oameni obişnuiţi, şi nu ca pe nişte criminali este de mare ajutor”, a spus unul dintre aceştia.

Ofiţeri de poliţie încă patrulează străzile oraşului într-un număr de mare, dar s-au făcut mai multe schimbări precum creşterea diversităţii etnice, funcţionarea pe baza uneia dintre cele mai clare definiţii a „forţei rezonabile” şi concedierea celor care se fac complice la încălcarea regulilor prin faptul că nu intervin.

În prima zi de lucru ofiţerii merg în zona arondată şi bat la uşile localnicilor pentru a asculta sugestii de îmbunătăţire a intervenţiei.

Renunţarea la sindicatele de poliţie în 2013 a dus şi la o scădere considerabilă a costurilor cu salariile şi beneficiile, dar de atunci s-a revenit la sindicate şi costurile au crescut din nou.

Organizaţia pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare, National Association for the Advancement of Colored People (NAACP), a remarcat că în pofida faptului că poliţiştii locali se mută în suburbii, nu există suficientă diversitate reprezentativă pentru un oraş întreg.

„90% din populaţia oraşului Camden este minoritară - avem mulţi tineri care nu arată ca noi şi totuşi obţin aceste slujbe”, a spus preşedintele sucursalei locale a NAACP.

Activiştii comunităţii din Comden sunt de aceeaşi părere: „Cu un ofiţer de poliţie alb, oricât ar fi el de progresist şi cu capul pe umeri, şi doar un căpitan afro-american din şapte, atât dinamicile, cât şi opticile rasiale sunt o problemă”, a spus unul dintre ei, care a admis totuşi că relaţiile dintre rezidenţi şi poliţişti s-au îmbunătăţit şi locuitorii se simt mai în siguranţă.

Poliţia încă are un rol în oraş, întrucât există încă infracţionalitate, spun aceştia. Astfel că Camdem „este departe de orice realitate practică a unei existenţe fără poliţie”.

Nyeema Watson, cancelar asociat în materie de angajament civil la Universitatea  Rutgers-Camden, rezident al oraşului ,spune: „Nu putem să folosim forţa poliţiei pentru a rezolva probleme sociale, şomajul, probleme de sănătate publică, provocări economice - acestea sunt lucrurile care duc la infracţionalitate”.