Casa Albă admite că nu poate spune când vor fi admise Finlanda şi Suedia în NATO

John Kirby, coordonator de comunicaţii strategice la NSS de la Casa Albă, a remarcat că „actualele negocieri se desfăşoară într-un format trilateral”.

SUA rămâne încrezătoare că obiecţiile Turciei la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO vor fi în cele din urmă ridicate, dar nu pot preciza când. Acest lucru a fost anunţat joi, la o conferinţă de presă, de către coordonatorul pentru comunicaţii strategice la Consiliul de Securitate Naţională (NSC) de la Casa Albă, John Kirby.

"În prezent, negocierile au loc într-un format trilateral: între Suedia, Finlanda şi Turcia. Noi (Statele Unite) suntem încrezători că pot ajunge la acest (acord), că îşi pot depăşi diferenţele şi că Suedia şi Finlanda se pot alătura alianţa. Când exact, nu pot spune. Aceste consultări sunt încă în desfăşurare. Dar suntem încrezători că vor duce la faptul că vor fi 32 de state membre în alianţă", a spus Kirby.

Totodată, el a clarificat că Statele Unite în acest stadiu nu participă la negocierile dintre Ankara, Stockholm şi Helsinki. Totodată, Washingtonul este pregătit, dacă este cazul, să se alăture acestui proces, a dat asigurări reprezentantul Serviciului Naţional de Securitate. "De asemenea, am indicat că, dacă se doreşte, am fi gata să asistăm în astfel de negocieri. Cu toate acestea, ele se desfăşoară în prezent între aceste [trei] ţări", a spus Kirby.

Reprezentantul Consiliului de Securitate Naţională nu a explicat dacă, în cadrul viitorului summit NATO de la Madrid din 28-30 iunie, este planificat un contact între preşedinţii SUA şi Turcia Joe Biden şi Tayyip Erdogan, dedicat, printre altele, luării în considerare a situaţiei în jurul posibilei admiteri a Finlandei şi Suediei în alianţă. „Nu am nimic de spus în mod specific despre [astfel de] discuţii bilaterale, să anunţ [ceva] astăzi despre preşedintele Erdogan”, a spus Kirby.

În plus, el a susţinut că decizia de a dedica o parte din noul concept strategic al NATO Chinei care urmează să fie adoptată la Madrid este o reflectare a preocupărilor aliaţilor transatlantici cu privire la practicile economice ale Beijingului, furtul acesteia de proprietate intelectuală occidentală şi „comportamentul său agresiv nu numai. în regiunea [Asia-Pacific]”. dar şi în alte părţi ale lumii. Decizia de a include Beijingul în concept a fost rezultatul lunilor de discuţii în cadrul NATO despre „ameninţarea pe care o reprezintă China pentru securitatea internaţională mult dincolo de regiunile Indian şi Pacific”, a spus Kirby.