Un proiect politic eşuat

Prima mare "victimă" rămasă pe terenul victoriei lui Nicolas Sarkozy este axa transnaţională europeană dorită în mod special de Palazzo Chigi din Roma (sediul guvernului italian). Este vorba

Prima mare "victimă" rămasă pe terenul victoriei lui Nicolas Sarkozy este axa transnaţională europeană dorită în mod special de Palazzo Chigi din Roma (sediul guvernului italian). Este vorba de "alianţa progresistă" de stânga deja existentă între guvernul condus de Zapatero şi Cabinetul premierului italian Romano Prodi. Spaniei şi Italiei ar fi trebuit să li se alăture un alt partener de calibru al Europei: Franţa socialistă, reprezentată, evident, de Segolène Royal. După cum au notat comentatorii politici, candidata stângii la prezidenţialele din Franţa a dat dovadă de slăbiciune
politică, fără să aibă curajul de a îmbrăţişa o linie nouă şi curajoasă. "Angelismul" lui Sego, deşi plin de bune intenţii, a fost sărac în decizii şi în "proiecte dure". În schimb, linia euro-atlantică a lui Sarkozy domină deja scena politică internaţională, una dintre declaraţiile sugestive în acest sens fiind dorinţa de a instaura noi raporturi ("în niciun caz pasive") cu "amicii americani".