Putin şi Berlusconi au discutat despre South Stream la pescuit

Cei doi lideri politici susţin o eventuală participare germană la proiectul gazoductului rusesc ce va aduce gaze din Rusia în Europa. Premierul italian, Silvio Berlusconi, s-a grăbit să se prezinte în Rusia la chemarea omologului său, Vladimir Putin, care l-a solicitat să discute despre gazoductul South Stream.

Prim-miniştrii Rusiei şi Italiei, Vladimir Putin, respectiv Silvio Berlusconi, au deschis uşa companiilor germane de a se alătura proiectului South Stream. Cei doi s-au întâlnit, sâmbătă, la Sankt Petesburg, la o partidă de pescuit, prilej cu care Putin l-a informat pe prietenul său Silvio despre intenţia companiilor germane de a se alătura ca acţionari gazoductului.

„Cred că un eventual partener german ar fi un element pozitiv. Acesta ar fi un mod în care Uniunea Europeană şi-ar manifesta interesul pentru acest proiect foarte important, destinat livrărilor de gaze naturale către UE", a declarat Berlusconi.

Presa germană scria recent că grupul rus Gazprom a propus unei divizii a BASF, Wintershall, o participaţie cuprinsă între 10% şi 20% din South Stream, ceea ce ar reprezenta o investiţie de mai multe miliarde de euro. Wintershall a negat aceste informaţii, însă şeful grupului petrolier italian ENI, partener al Gazprom în South Stream, a afirmat că oferta grupului rus este analizată de către părţi.

Gazprom, în căutare de noi parteneri

Gazprom este în căutare de noi asociaţi pentru acest proiect, în care a atras deja grupul austriac OMV şi pe cel francez EDF. Potrivit presei germane, exportatorul rus de gaze naturale a încercat să coopteze grupul german RWE, deja asociat în proiectul Nabucco, ca şi OMV. Gazprom a dezminţit aceste afirmaţii. Wintershall este implicată în intermedierea importurilor de gaze ale României din Rusia.

Citiţi şi:

VIDEO Rusia şi China, partenere strategice

Serbia vrea să înceapă construirea secţiunii pe uscat din South Stream până în 2013

De altfel, la sfârşitul săptămânii trecute, şeful Gazprom, Aleksei Miller, a declarat că România şi companii germane sunt interesate de gazoductul ce va transporta gaz pe sub Marea Neagră spre Europa. „Constatăm că noi participanţi, partenerii noştri tradiţionali, inclusiv companii germane, îşi exprimă interesul pentru proiect. Dacă apar participanţi şi din alte ţări, proiectul sudic va deveni unul mai paneuropean.

Constatăm că şi România se arată interesată", i-a spus Miller premierului Vladimir Putin. Rusia a declarat în câteva rânduri că şi România şi-a exprimat interesul pentru a participa la proiectul South Stream. La un moment dat, chiar când poziţia noului guvern bulgar de centru-dreapta părea ezitantă în ceea ce priveşte continuarea implicării sale în South Stream, Gazprom ar fi ameninţat că va înlocui Bulgaria cu România.

România nu e hotărâtă

La rândul lor, declaraţiile oficialilor români în privinţa South Stream nu au fost niciodată tranşante. Poziţia fermă a Bucureştiului este că rămâne deplin angajat în proiectul Nabucco, dar totodată că niciun proiect energetic major nu va ocoli România.

Guvernul rus a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria pentru a construi tronsonul terestru al gazoductului, care îşi propune să transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz rus pe an, pe sub Marea Neagră, până în Europa Centrală şi de Sud.

Macedonia a anunţat recent că va începe la 1 octombrie negocieri cu Gazprom pentru a se alătura proiectului de gazoduct South Stream. Şi Serbia a anunţat că este gata să înceapă construcţia conductei de tranzit pentru South Stream, devenind prima ţară din Europa care trece la aplicarea proiectului. 

Concurenţă acerbă

Gazoductul rusesc South Stream, proiect lansat în 2007, este considerat un rival al proiectului european Nabucco ce ar urma să transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Marea Caspică spre Austria. Conducta va trece prin apele teritoriale turce pentru a lega litoralul rus de cel bulgăresc.

Lungimea tronsonului submarin ar urma să aibă aproximativ 900 de kilometri, fiind construit la o adâncime de doi kilometri sub fundul mării. De când s-a lansat ideea celor două proiecte de gazoduct, companiile desemnate să se ocupe de ele au fost preocupate să-şi tragă noi parteneri şi noi surse de gaze.  

Finanţarea gazoductului Nabucco, amânată

Decizia finală pentru construirea gazoductului Nabucco a fost amânată pentru 2011, pentru că negocierile cu principalul furnizor de combustibil, Azerbaidjanul, s-au împotmolit. Demararea lucrărilor la acest proiect, menită să diminueze dependenţa Europei de gazul rusesc, era programată pentru anul viitor, urmând ca primele livrări să aibă loc la sfârşitul lui 2014. Primele gaze transportate de Nabucco, la care este şi Transgazul românesc acţionar, ar urma să provină din Irak, dar cele mai multe din Azerbaidjan.

„Cu siguranţă, nu vom ajunge la o decizie în acest an, nu se va întampla înainte de 2011",  a declarat Michael Ulbrich, reprezentant al OMV, citat de cotidianul „Der Standard". Potrivit publicaţiei, Azerbaidjanul negociază în prezent cu peste 20 de companii pentru extragerea gazelor din uriaşul zăcământ de la Shah Deniz II.

Guvernul de la Baku va alege dintre ofertanţi pe acela care dă cel mai bun preţ, la sfârşitul anului.  Compania rusă Gazprom a avertizat recent că niciun concurent nu va face faţă preţului pe care îl va oferi pentru gazele azere.