Mircea Geoană: „Respingem categoric noţiunea reapariţiei sferelor de influenţă în Europa”. Punctele în care NATO şi Rusia ar putea să cadă de acord

FOTO: Arhiva Adevărul

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a declarat că Alianţa respinge „categoric noţiunea reapariţiei sferelor de influenţă în Europa”, într-o discuţie cu jurnalişti din România după reuniunea consiliului NATO cu Rusia la Bruxelles, privind detensionarea situaţiei de la graniţa Ucrainei.

Mircea Geoană a subliniat că „dialogul între NATO şi Rusia este, într-adevăr, într-un moment foarte dificil” şi din acest motiv, şi „ foarte necesar”. Potrivit lui Geoană, există „diferenţe semnificative” între aliaţii din NATO şi Federaţia Rusă cu privire la Ucraina, însă este un „semn pozitiv” că reprezentanţii celor două tabere s-au angajat în dialog. 

Potrivit oficialului, Rusia a reiterat astăzi propunerile făcute în luna decembrie drept condiţii pentru dezescaladarea situaţiei din estul continentului, acolo unde mobilizarea trupelor ruseşti a conturat ameninţarea unei invazii a Ucrainei.

Secretarul NATO a explicat că „acestea includ cereri de oprire a admiterii de noi membri NATO, de retragere a prezenţei militare aliate la nivelul anului 1997, în principal de pe teritoriul statelor care au aderat după această dată la Alianţă”, ceea ce ar include şi România.

NATO răspunde ferm Rusiei, dar vrea să mai dea şanse dialogului

Pe cealaltă parte a tratativelor, Alianţa „a reafirmat cu toată claritatea validitatea politicii uşilor deschise a NATO şi a reconfirmat dreptul inalienabil şi suveran ca fiecare naţiune europeană să-şi poată alege propriile aranjamente de securitate”, a afirmat secretarul general adjunct din NATO.

”Respingem categoric noţiunea reapariţiei sferelor de influenţă în Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

„NATO nu a avut prezenţă militară pe teritoriul noilor aliaţi după 1997 până în 2014 când Rusia a ocupat şi anexat ilegal Crimeea şi a început tensiunea din estul Ucrainei. Aliaţii din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare şi descurajare, este în atenţia noastră şi la Marea Neagră, şi în zona Baltică, dar în acelaşi timp vrem să dăm o şansă dialogului şi sperăm că acest dialog de astăzi să nu fie doar un eveniment singular”, a spus Geoană, citat de HotNews.

„Nu vom renunţa la dreptul şi capacitatea noastră de a ne apăra şi proteja reciproc, inclusiv cu prezenţă de trupe NATO pe teritoriul statelor de pe flancul de est, de la Marea Neagră la Marea Baltică”, a punctat secretarul general adjunct NATO.

NATO a cerut Rusiei „să detensioneze imediat” situaţia din jurul Ucrainei şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi, susţine secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

„Aliaţii şi-au exprimat în mod extrem de clar şi de neechivoc serioasa îngrijorare cu privire la consolidarea prezenţei de trupe ruseşti în şi în jurul Ucrainei. Am cerut Rusiei să detensioneze imediat această situaţie, să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi, atât a Ucrainei, cât şi a Republicii Moldova şi a Georgiei”, a afirmat Mircea Geoană.

Care sunt zonele unde NATO ŞI Rusia ar putea cădea de acord 

Potrivit numărului doi din NATO, citat de HotNews, zonele unde s-ar putea găsi un acord cu Rusia sunt:

• modalităţi concrete de creştere a transparenţei exerciţiilor militare pentru a preveni incidentele militare periculoase, pentru a reduce ameninţările din domeniul spaţial şi cel cibernetic.
• controlul armamentelor, dezarmare şi neproliferarea inclusiv pentru abordarea limitărilor reciproce ale rachetelor şi pentru a relua informările reciproce privind politicile nucleare ale NATO şi ale Federaţiei Ruse.

În ceea priveşte transparenţa exerciţiilor militare, Mircea Geoană spune că Alianţa a dat mereu dovadă de deschidere şi a invitat Rusia să procedeze la fel.

„Tot ce înseamnă transparenţă, inclusiv participarea de observatori, reduce riscul de neînţelegere, reduce riscul de escaladare şi până la urmă creează un climat de încredere şi detensionat. De aceea suntem extrem de deschişi şi propunerea noastră este valabilă şi sperăm să poată fi urmată şi de Federaţia Rusă", a mai afirmat Geoană. 

Scutul antirachetă de la Deveselu nu va face parte dintr-un acord cu Rusia

Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.

„Partea Rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinaţia şi sensul prezenţei acestor instalaţii defensive pe teritoriul României şi al Poloniei. Am repetat şi astăzi că aceste forme de apărare anti-rachetă sunt pur defensive, nu sunt intenţionate şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse şi de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potenţial acord”, a spus Geoană, citat de Agerpres.

El a subliniat că acesta este „mai degrabă un element de comunicare din partea Federaţiei Ruse, decât un element de reală preocupare şi aceste facilităţi vor continua să opereze pe teritoriul aliat". În acelaşi timp, a punctat Geoană, în apropierea teritoriului NATO există o mobilizare importantă de rachete de diverse capabilităţi, inclusiv de ultimă generaţie, din partea Federaţiei Ruse.

Secretarul general adjunct al NATO a precizat că aliaţii sunt gata să se întâlnească din nou cu reprezentanţii Federaţiei Ruse.

„Un punct extrem de important este că atât Rusia, cât şi aliaţii din NATO am exprimat nevoia reluării acestui dialog. Aliaţii din NATO sunt gata să se întâlnească din nou cu Federaţia Rusă, pentru a avea discuţii mai detaliate, tematice, cu propuneri concrete pe masă şi să căutăm acolo unde există o şansă rezultate constructive”, a conchis Mircea Geoană.

Federaţia Rusă se va angaja într-o nouă rundă de tratative joi, la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE),  la Viena.