Jocurile Foamei. Putin, gata să declanşeze o criză alimentară globală. Cum ar putea fi soluţionată problema blocadei ruse în Marea Neagră

Jocurile Foamei. Putin, gata să declanşeze o criză alimentară globală. Cum ar putea fi soluţionată problema blocadei ruse în Marea Neagră

Foto Shutterstock

Rusia a instituit o „blocadă efectivă” în zona de nord a Mării Negre, ceea ce ar putea duce la o criză alimentară globală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Invazia Ucrainei de către Rusia a oprit efectiv tot comerţul maritim în porturile ucrainene, potrivit informaţiilor americane recent declasificate, blocând o marfă critică de export pentru Ucraina şi riscând o criză alimentară globală, transmite CNN.

Acum, guvernele occidentale se străduiesc să găsească modalităţi de a rupe blocada şi de a reduce tensiunile asupra pieţelor globale de mărfuri şi agricole zdruncinate de război. Ucraina, denumită „coşul de pâine al Europei”, hrăneşte aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume şi este un furnizor de top de cereale pentru zeci de ţări în curs de dezvoltare, inclusiv ţări instabile din punct de vedere politic din Orientul Mijlociu şi Africa, care au înregistrat o creştere vertiginoasă a preţurilor la alimente de la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie.

Iar noua recoltă stă să fie adunată şi pusă în depozite care sunt pline. O blocare continuă a Rusiei ar împiedica o mare parte din zecile de milioane de tone de cereale blocate în prezent, în porturile Ucrainei, să plece vreodată.

„Trebuie să deschidem porturile, să fie operaţionale. Altfel, vom avea catastrofă peste catastrofă”, a avertizat David Beasley, şeful Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM). „Este greu de crezut cât de devastator va fi cu adevărat acest lucru pentru cei mai săraci dintre săracii din întreaga lume.”

Propunerea Lituaniei

Lituania, o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene, a propus formarea unei „coaliţii navale a celor dispuşi” pentru a escorta în siguranţă navele de marfă ucrainene blocate, pline cu proviziile de cereale ale ţării, pe lângă navele de război ruseşti şi prin Marea Neagră pentru a accesa rutele comerciale maritime. Nu este clar dacă alte ţări NATO vor adera la acest plan. Administraţia Biden nu a intervenit până acum. Deşi majoritatea ţărilor NATO au trimis provizii militare în Ucraina, ele se feresc să-şi implice forţele direct în conflict – chiar dacă doar pentru a escorta navele de marfă – ca să nu provoace un incident care ar putea provoca o confruntare NATO-Rusia.

Orice astfel de plan ar trebui să fie aprobat şi de Turcia, un aliat al NATO care controlează porţile Mării Negre şi numărul de nave navale care pot trece prin ele, conform Convenţiei de la Montreux din 1936, privind regimul strâmtorilor.

Rute alternative

În acelaşi timp, ţările UE elaborează rute alternative pentru a transporta proviziile de cereale ale Ucrainei pe uscat, prin vest, pe calea ferată, către porturile din alte părţi ale Europei. Dar acest plan este dificil din punct de vedere logistic şi mai costisitor. Căile ferate ale Ucrainei folosesc ecartament diferit faţă de majoritatea ţărilor UE, creând un punct de sufocare la graniţa cu Ucraina.

De asemenea, probabil că nu poate compensa volumul exporturilor de dinainte de război care au ieşit din Ucraina prin porturile sale de la Marea Neagră. „Aproape tot ceea ce este exportat din Ucraina în mod normal este exportat cu o navă din acele porturi de-a lungul Mării Negre şi, într-o măsură mai mică, în porturile estice de-a lungul Mării Azov, care este, de asemenea, parte a Mării Negre” spune Joseph Glauber, cercetător senior la Institutul Internaţional de Cercetare a Politicii Alimentare. citat de „Foreing Policy“.

Rusia dă vina pe Occident

În ciuda avertismentelor îngrozitoare cu privire la criza alimentară viitoare, Rusia a ignorat apelurile de la înalţi oficiali ai Naţiunilor Unite şi ale oficialilor occidentali de a pune capăt blocadei, dând în schimb vina pe sancţiunile occidentale pentru exacerbarea crizei alimentare.

Sprijin pentru Ucraina

Unele ţări NATO au început să-şi intensifice eforturile pentru a sprijini marina Ucrainei în încercarea de a o ajuta să treacă prin blocada navală a Rusiei. Danemarca trimite sisteme de rachete Harpoon cu rază lungă de acţiune în Ucraina, a anunţat luni secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, o mişcare care ar putea pune în pericol navele de război ruseşti care blochează în prezent porturile Ucrainei. Marina rusă s-a confruntat deja cu eşecuri semnificative, inclusiv scufundarea navei sale emblematice, Moskva , în aprilie.

Dar nu este clar dacă aceste noi arme ar putea fi suficiente pentru a sparge blocada navală rusă sau pentru a elimina loviturile ruseşti asupra oraşului-port ucrainean cheie Odesa, pentru a relua în siguranţă liniile de export ale Ucrainei. În plus, costul asigurării de transport maritim pe Marea Neagră a crescut vertiginos ca urmare a războiului, descurajând potenţial navele comerciale să călătorească în porturile ucrainene, chiar dacă apar fisuri în blocada navală rusă.

Ucraina nu poate pune capăt blocadei pur şi simplu ţintind navele de război ale Rusiei. Chiar şi fără puterea Flotei Mării Negre, Rusia ar putea în continuare să impună o blocare a porturilor sudice ale Ucrainei ameninţănd că va viza transportul comercial cu aviaţie şi rachete. Fără o soluţie fermă, asigurătorii internaţionali vor refuza pur şi simplu să acopere riscul navigării către sau dinspre porturile ucrainene.

Singura soluţie viabilă în acest moment este crearea unei zone maritime protejate impusă de comunitatea internaţională. Există o varietate de opinii ale experţilor despre cum ar putea fi cel mai bine realizat acest lucru, mulţi bazându-se pe capacităţile NATO. Una dintre opţiunile cel mai frecvent citate ar implica înfiinţarea unui coridor de navigaţie umanitar patrulat de nave şi aeronave NATO pentru a asigura siguranţa transportului comercial.

Desigur, prima întrebare referitoare la orice zone maritime protejate ar fi regulile de angajare atât pentru nave, cât şi pentru aeronave. Dacă ar fi atacate de Rusia, s-ar angaja în luptă directă?

Aceasta ar fi în esenţă o reluare a dezbaterii anterioare cu privire la o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, care s-a încheiat cu respingerea totală a ideii. În mod remarcabil, multe s-au schimbat de când o zonă de excludere a zborului a fost exclusă în martie. După aproape trei luni de pierderi grele şi umilinţe militare în Ucraina, Kremlinul are în prezent puţin interes să provoace o confruntare directă cu NATO, scrie Andri Zagorodniuk, preşedintele Centrului pentru Strategii de Apărare şi fost ministru al Apărării al Ucrainei (2019–2020) pentru Atlantic Council. Pe lângă obstacolele politice, există şi o serie de probleme practice de depăşit înainte de a putea fi impusă o zonă maritimă protejată. Chiar şi pe timp de pace, nave militare care nu aparţin statelor riverane Marii Neagre au voie să intre în Marea Neagră doar pentru perioade limitate. Conform Convenţiei de la Montreux acum în vigoare, navele de război nu pot intra deloc în Marea Neagră.

Fără nicio posibilitate realistă de a renegocia termenii Convenţiei de la Montreux, cea mai simplă soluţie ar fi ca Marina Turcă să preia conducerea în furnizarea navelor necesare pentru a pune în aplicare o zonă maritimă protejată. Bulgaria şi România, membre NATO, ar putea contribui, de asemenea, în timp ce navele mai mici din alte ţări participante ar putea intra în Marea Neagră prin fluviul Dunărea. Între timp, supravegherea spaţiului aerian deasupra Mării Negre ar putea fi gestionată de o coaliţie de ţări care utilizează bazele NATO existente în regiune.

Singura alternativă la un coridor maritim aplicat militar ar fi un acord diplomatic cu Kremlinul. Rapoartele indică faptul că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, încearcă în prezent să negocieze cu Moscova o relaxare parţială a blocadei pentru a reporni exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, orice înţelegere ar însemna probabil relaxarea sancţiunilor impuse pentru invazia Ucrainei, pe care mulţi o consideră o concesie complet inacceptabilă şi periculoasă, care ar servi doar la încurajarea altor acte de agresiune rusă.

Dacă nu este spartă blocada lui Putin la Marea Neagră, economia ucraineană va suferi daune grave, iar ţările din întreaga lume se vor confrunta în curând cu perspectiva foametei. Acesta este un argument puternic pentru intervenţia internaţională imediată.

Singura întrebare este dacă există voinţa politică de a risca o confruntare cu Kremlinul. Capacităţile militare limitate ale Rusiei au fost expuse cu brutalitate în Ucraina, dar mulţi lideri occidentali rămân totuşi reticenţi să-l provoace pe Putin atât de direct în Marea Neagră. Această prudenţă excesivă riscă să extindă măcelul din Ucraina şi să provoace o criză alimentară globală, susţine Andri Zagorodniuk.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a sugerat că, din moment ce Alianţa Nord-Atlantică nu a închis spaţiul aerian deasupra Ucrainei la începutul războiului cu Rusia, ţările lumii nu ar avea curajul necesar să deblocheze acum transporturile maritime de cereale ucrainene. „Dacă NATO nu a închis cerul deasupra Ucrainei în cele mai tragice momente ale războiului, atunci de ce ar trebui să deblocheze marea pentru a transporta fără piedici produse agricole? Eu voi saluta o astfel de decizie, dar nu cred că ţările lumii au suficientă bărbăţie pentru a face asta” – a subliniat Kuleba, la Forumul de la Davos.

Condiţiile Rusiei pentru un coridor umanitar

Rusia este gata să asigure un coridor umanitar pentru ca navele care transportă produse alimentare să poată pleca din Ucraina, a declarat ministrul-adjunct al afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Andrei Rudenko, pentru Interfax. Rudenko a cerut în context ridicarea sancţiunilor împotriva Moscovei, ca o condiţie pentru evitarea unei crize alimentare mondiale din cauza blocării exporturilor de cereale ucrainene de la declanşarea ofensivei ruse."Rezolvarea problemei alimentare trece printr-o abordare colectivă, ce implică în special ridicarea sancţiunilor care au fost instaurate împotriva exporturilor ruse şi tranzacţiilor financiare", a declarat ministrul-adjunct de externe al Rusiei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările