Experimentul social controversat al Danemarcei: o societate fără ghetouri până în 2030

Experimentul social controversat al Danemarcei: o societate fără ghetouri până în 2030

Locuinţe sociale Danemarca FOTO captură You Tube

Danemarca a demarat ceea ce presa daneză a numit „cel mai mare experiment social al secolului”, parte a unui plan de a crea o ţară „fără societăţi paralele - fără ghetouri în 2030” în care rezidenţii unor arii sărace, cu locuinţe finanţate de stat, să fie relocaţi astfel încât să fie gestionate probleme sociale precum violenţa bandelor şi ratele mari ale şomajului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul danez şi-a propus să aducă transformări unor zone alocate unor proiecte de locuinţe sociale în care majoritatea rezidenţilor sunt imigranţi sau descendenţi ai imigranţilor astfel încât să nu mai existe aşa numitele ghetouri - specifice unor enclave etnice care rămân sărace, marcate de violenţe şi de rate ridicate ale şomajului - iar populaţia să fie distribuită mai omogen.
 
Unul din aceste proiecte este Mjolnerparken, situat în cartierul Norrebro din Copenhaga.
 
Guvernul danez plănuieşte vânzarea acestor locuinţe cu chirii sociale şi relocarea rezidenţilor după aprobarea anul trecut a unei legislaţii privind ariile ghetourilor, ai căror rezidenţi sunt în marea lor majoritate imigranţi sau descendenţi ai imigranţilor. Legea prevede vânzarea sau redezvoltarea a 40% din aceste arii sărace. Banii vor fi folosiţi pentru construirea de locuinţe în alte părţi.
 
Muhammad Aslam, preşedintele asociaţiei rezidenţilor proiectului social Mjolnerparken, care a trăit 30 de ani în cartier şi a crescut 4 copii aici plănuieşte să dea în judecată statul danez.

„Baza democraţiei este egalitatea tuturor în faţa legii, iar ei se îndepărtează de ea prin această legislaţie”, spune acesta. Potrivit ministrului danez pentru locuinţe şi transporturi rezidenţii vor avea şansa să se mute în aceeaşi zonă sau în zone învecinate.
 
Avocatul acestuia şi a altor 11 rezidenţi ale căror apartamente urmează a fi scoase la vânzare spune că există un proiect rezidenţial similar, şi anume Byparken, situat în oraşul Svendborg, la vest de Copenhaga, care are acelaşi statut socio-economic, dar care este diferit într-o singură privinţă:  majoritatea rezidenţilor sunt albi.

„Când faci un criteriu decisiv considerentele etnice, atunci  există o problemă. De ce nu fac asta şi în Svendborg? Pentru că acolo trăiesc mai mulţi danezi albi? Este problematic, pentru că este o abordare detaşată de rezolvarea problemelor, iar acestea sunt legate de etnie”, a spus avocatul.
 
Planul „o singură Danemarcă fără societăţi paralele - fără ghetouri în 2030” a fost propus de guvernul de centrul-dreapta anterior şi este pus în aplicare de coaliţia de stânga actuală.
 
Proponenţii legii spun că este un instrument oarecum brut, dar necesar pentru a gestiona nivelurile mari de violenţă a bandelor, dar şi ratele mari ale şomajului în arii cu mulţi cetăţeni care nu contribuie la societate.

„Susţin înţelegerea cu privire la societatea paralelă, întrucât iniţiativele ne asigură oraşe amestecate rasial în Danemarca”, a spus ministrul pentru locuinţe Kaare Dybvad Bek care explică că modificările demografice în oraşe şi arii rezidenţiale „întăresc coeziunea unei societăţi a bunăstării şi furnizează oportunităţi mai egale pentru copii şi adulţi”.
 
Danemarca are un pachet generos de beneficii sociale şi e recunoscută pentru politicile sale progresive, însă criticii săi spun că liberalismul său pare să piară când vine vorba de imigranţi şi integrarea acestora. Astfel aceste relocări sunt printre ultimele măsuri dintr-o serie de politici dure împotriva migranţilor, care includ şi legislaţia ce prevede intrarea în posesie a unor bunuri de la solicitanţii de azil drept contribuţie la stat.
 
Atitudinile cu privire la imigranţi au devenit mai aspre în Damerca odată cu afluxul de refugiaţi prilejuit de criza refugiaţilor din 2015. În 2019, imigranţii non-vestici şi descendenţii lor reprezentau 8.9% din populaţia de 5.8 de milioane a ţării.
 
Termenul de ghetou, care se referă la acea arie a unui oraş în care anumite grupuri etnice sau categorii ale populaţiei trăiesc în condiţii de sărăcie, a fost în mare parte eliminat din discursul politic public.
În 2010, termenul a devenit o categorie politic- administrativă potrivit cercetătorilor daneze specializaţi în probleme de integrare, discriminare şi stigmatizare la nivelul societăţii.

Potrivit guvernului danez, o arie de ghetou este definită de o proporţie de imigranţi de peste 50% şi de prezenţa a doi indicatori dintr-o serie care include rate mari ale şomajului, o rată a condamnărilor de trei ori mai mare decât media naţională, venituri mici şi niveluri scăzute de educaţie.  Aşa-numitele „ghetouri severe” sunt acele locuri în care aceste criterii se menţin patru ani su mai mult.
 
Ministrul danez pentru locuinţe nu a dorit să comenteze procesul intentat de rezidenţi explicând însă că pentru guvernul danez „legislaţia este importantă întrucât contribuie la o transformare profundă a unora dintre cele mai vulnerabile arii rezidenţiale, având scopul semnificativ ca toată lumea - indiferent unde locuieşte- să se bucure de condiţii şi oportunităţi egale în Danemarca”.
 
Kristina Bakkær Simonsen, cercetătoare la Universitatea Aarhus University, specializată în probleme de integrare a imigranţilor, spune că există dovezi că populaţia provenită din imigranţi poate beneficia de traiul în enclave etnice prin oportunităţile economice mai numeroase şi reţelele de informaţii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările