Cotele obligatorii de migranţi, mărul discordiei între liderii europeni

Cei 28 de şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, reuniţi joi şi vineri pentru Consiliului European, au avut discuţii aprinse pe tema cotelor obligatorii pentru relocarea refugiaţilor, la doi ani după ce au agreat un plan comun de măsuri în acest sens.

Dezbaterea a durat timp de mai bine de două ore în cadrul unui dineu cu uşile închise la care au luat parte liderii ţărilor membre UE şi care nu a făcut obiectul unor concluzii scrise, la finalul primei zile a summitului de la Bruxelles.

"Punctele de vedere ale unora şi ale altora nu s-au schimbat", a explicat cancelarul german, Angela Merkel, constatând că va trebuie continuată munca până în iunie, data limită fixată de statele UE pentru deblocarea, după mai multe luni, a reformei privind regulile europene de azil.

"Discuţia a fost una vie pentru că divergenţele sunt mari", a recunoscut premierul olandez, Mark Rutte, înainte de a admite, fatalist, că "nu există nicio soluţie pentru găsirea unui consens asupra cotelor", notează AFP.

De o parte, ţările din grupul de la Vişegrad ( Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) se declară gata să-şi arate solidaritatea financiară cu ţările aflate în prima linie a sosirilor de migranţi, precum Italia, dar exclud primirea solicitanţilor de azil intraţi în UE prin Marea Mediterană.

De cealaltă parte, un grup de ţări, condus de Berlin, acceptă că solidaritatea se poate exprima în diferite modalităţi, dar insistă ca nicio ţară să nu poată fi scutită de la împărţirea primirii refugiaţilor.

Noii lideri politici din Polonia şi Cehia au păstrat frontul comun cu Ungaria şi Slovacia, potrivit căruia ţările lor nu pot accepta un flux mare de imigranţi, în special musulmani. Premierul ceh Andrej Babis a catalogat dezbaterea drept "destul de furtunoasă" şi a precizat că premierul grec Alexis Tsipras a fost "destul de agresiv".

Liderii Uniunii Europene au discutat faţă în faţă despre importanţa apărării graniţelor şi prevenirea intrării de migranţi ilegali în Uniune, dar se menţin dezacorduri în probleme cum sunt relocarea şi imigraţia, a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban, după prima zi a summitului UE de la Bruxelles.

Premierul ungar a afirmat, într-un mesaj video postat pe Facebook, că discuţiile de joi de la Bruxelles au fost o veritabilă "bătaie politică". El a insistat că "există în continuare prea multe ţări mari şi puternice care nu vor să oprească migraţia, ci mai curând să-i ajute pe migranţi să intre în Europa, pentru a-i distribui apoi într-o formă obligatorie". "Încearcă să redistribuie străini - migranţi - în Ungaria, în pofida dorinţei noastre contrare direct exprimate", a subliniat Orban.

   Liderul austriac Sebastian Kurz, care se pregăteşte să devină şef al executivului, a declarat vineri că împărtăşeşte scepticismul preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, în ce priveşte cotele de refugiaţi, care "nu au funcţionat", transmite AFP.

Tânărul preşedinte al formaţiunii conservatoare OeVP (Partidul Poporului), care a câştigat alegerile legislative anticipate din 15 octombrie, a apreciat că Donald Tusk "a avut dreptate să spună despre cotele obligatorii de migranţi stabilite în cadrul Uniunii Europene că nu au funcţionat".

Întrebat de agenţia austriacă de presă APA, Sebastian Kurz a adăugat că intenţionează să pledeze "pentru schimbarea acestei politici de migraţie eronate", argumentând că "este necesară o schimbare a sistemului".

Angela Merkel şi premierul italian Paolo Gentiloni au fost printre cei care au cerut ca toate ţările să respecte cotele obligatorii privind relocarea persoanelor care necesită azil, concentrate pe coasta mediteraneană.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că nu exclude o decizie dură pentru impunerea cotelor de imigranţi în rândul tuturor statelor membre, printr-un vot majoritar în cadrul Consiliului European în 2018.

   "Cotele au divizat cu adevărat UE, trebuie să fim prudenţi pentru viitor", a avertizat premierul slovac, Robert Fico, anunţând cu ţările de la Vişegrad un ajutor de 35 milioane de euro în sprijinul acţiunilor Italiei pentru gestionarea migraţiei din Libia.

Prim-ministrul italian, Paolo Gentiloni, a salutat ajutorul financiar, "dar asta nu schimbă cu nimic divergenţele referitoare la relocalizările refugiaţilor". "O să le discutăm în seara aceasta, fără a le rezolva", s-a resemnat Gentiloni.

"Conform concepţiei mele, nu poate să existe solidaritate selectivă între statele membre", a subliniat şi Angela Merkel.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a considerat că "fiecare trebuie să facă concesii". El a salutat gesturile de "bunăvoinţă" din partea ţărilor din grupul de la Vişegrad, dar a apreciat că "asta nu rezolvă totul".

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia în celelalte state membre UE, dar până în prezent doar 30.000 de persoane au fost primite în alte ţări.

În afară de Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta şi Suedia, cotele de primire a refugiaţilor pentru celelalte ţări erau sub 50%. Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să accepte refugiaţi, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii Europene de Justiţie. Procesele ar putea conduce la sancţiuni financiare pentru aceste state membre, dar pot trece luni sau ani până la soluţionarea disputei.