Belarus şi Ucraina îşi întăresc controalele la frontieră, după arestarea mercenarilor lui Putin la Minsk

Belarus şi Ucraina îşi întăresc controalele la frontieră, după arestarea mercenarilor lui Putin la Minsk

Mercenari ruşi arestaţi la Minsk

Belarus şi Ucraina au convenit să-şi întărească verificările la graniţă şi să-şi extindă cooperarea frontalieră, după ce în apropiere de Minsk au fost arestaţi miercuri peste 30 de presupuşi mercenari ruşi, înaintea alegerilor prezidenţiale din Belarus, a anunţat Ministerul de Externe belarus, citat de Reuters.

 
Această decizie are scopul să prevină orice tentativă de destabilizare a celor două ţări, subliniază MAE belarus într-un comunicat, în urma unei întâlniri cu ambasadorul Rusiei şi cu ambasadorul Ucrainei la Minsk.
 
La Kiev, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat că va iniţia procedura de extrădare a unor mercenari reţinuţi cu o zi în urmă în Belarus, a transmis joi serviciul de presă al SBU, citat de Reuters şi de Interfax-Ukraina.
 
Forţele de securitate belaruse au arestat peste 30 de presupuşi mercenari ruşi în apropiere de Minsk, după ce au primit informaţii potrivit cărora circa 200 de combatanţi ruşi ar fi intrat în Belarus, asupra lor planând suspiciunea că ar intenţiona să provoace acţiuni de natură să sporească tensiunile în această ţară înaintea alegerilor prezidenţiale din 9 august.
 
Potrivit agenţiei de presă oficiale belaruse Belta, mercenarii reţinuţi fac parte din aşa-numitul grup militar privat "Wagner" - cel mai cunoscut contractor militar din Rusia, finanţat de omul de afaceri Evgheni Prigojin, numit şi "bucătarul lui Putin" -, iar un înalt responsabil din domeniul securităţii din Belarus a declarat că 14 dintre cei reţinuţi s-au aflat un timp în regiunea Donbas (estul Ucrainei), unde trupele ucrainene luptă cu rebeli susţinuţi de Rusia într-un conflict început în 2014. 
 
Cei 32 de ruşi din cadrul grupului paramilitar privat Wagner, considerat apropiat Kremlinului, arestaţi în Belarus sunt suspectaţi de pregătirea unor ”acte de terorism” odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale belaruse, acuză joi autorităţile, relatează AFP.
 
 ”Persoanele arestate sunt suspectate de pregătirea unor acte de terorism pe teritoriul Belarusului”, a declarat pentru presă secretarul de stat din cadrul Consiliului de Securitate Naţională Andrei Ravkov, care a anunţat că erau căutaţi alţi 170 de suspecţi.
 
”Potrivit unor informaţii, erau până la 200. Căutăm alţii. Ei sunt ca un ac în carul cu fân”, a declarat el, la finalul unei reuniuni cu candidaţi la preşedinţie şi reprezentanţi ai acestora, în care au fost informaţi cu privire la ”ameninţări” la adresa ţării odată cu apropierea scrutinului, prevăzut la 9 august.
 
Preşedintele autoritarist Aleksandr Lukaşenko, care candidează la al şaselea mandat, se confruntă cu o mobilizare neobişnuită în favoarea opoziţiei, în pofida unei reprimări a unor manifestaţii şi arestării mai multor contracandidaţi.
 
Potrivit unora dintre candidaţi, Ravkov a avertizat cu privire la eventuale ”provocări la evenimente publice în masă” în legătură cu scrutinul.
 
Principala contracandidată a lui Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia, a exclus o anulare a mitingurilor sale de campanie, care atrag mulţimi nemaivăzute în Belarus. O astfel de adunare este prevăzută joi seara la Minsk.
 
”Toate evenimentele noastre vor avea loc, iar măsurile de securitate vor fi consolidate cu detectoare de metal”, a anunţat ea.
 
”Responsabilitatea de a asigura securitatea îi revine statului”, a subliniat ea.
 
Ambasadorul rus la Minsk, scrie presa rusă, a fost convocat joi la Ministerul belarus de Externe.
 
Moscova nu a comentat aceste arestări.
 
Rusia şi Belarusul, în mod istoric aliaţi, întreţin relaţii tot mai tensionate din 2019.
 
Lukaşenko acuză Moscova de faptul că vrea să-i reducă ţara la statutul de vasal şi că se amestecă în alegerile prezidenţiale de la 9 august.
 
Persoanele arestate miercuri ar fi, acuză Minskul, membri ai grupului Wagner, o organizaţie paramilitară considerată apropiată Kremlinului şi suspectată de trimiterea unor mercenari în intervenţii externe - în Ucraina, Libia, Republica Centrafricană - de care Moscova nu vrea să fie legată.
 
Lukaşenko a acuzat în mai multe rânduri alte ţări - mai ales din Occident - de faptul că vor să ”destabilizeze” situaţia odată cu apropierea scrutinului.
 
El acuza Rusia şi Polonia, la sfârşitul lui iunie, de amestec în alegerile prezidenţiale de la 9 august.
 
De când se află la putere, în 1994, nicio opoziţie nu s-a putut organiza, iar lideri opozanţi au fost încarceraţi.
 
Actuala campanie electorală a fost galvanizată de apariţia unor feţe noi.
 
Aleksandr Lukaşenko o înfruntă în alegerii pe Svetlana Tihanovskaia, care l-a înlocuit pe soţul său, un videoblogger încarcerat în mai, din cauza creşterii popularităţii de care se bucură.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: