INTERVIU Doina Gradea, şefa TVR: Niciodată nu voi fi de acord cu cheltuirea banului public necorespunzător
0
Doina Gradea, unul dintre cei mai criticaţi şefi pe care i-a avut Televiziunea Română, afirmă răspicat, într-un interviu pentru „Adevărul“, că nu acceptă ca banii primiţi de instituţia sa din buzunarul românilor să fie cheltuiţi iresponsabil. Paradoxal, tocmai acesta este lucrul de care postul public este acuzat frecvent.
„Adevărul“: Spuneţi-mi care vă sunt realizările în cei aproape trei ani ca preşedinte-director general al Televiziunii Române.
Doina Gradea: În primul rând ar trebui să spun de unde am plecat, ce am găsit când am venit în TVR, eu fiind un outsider. Am găsit un haos managerial. Toate deciziile se luau pe bază de folclor şi pe bază de uzanţe între colegi, nu pe bază de proceduri. Am găsit o lipsă de cultură organizaţională, ceva şocant pentru cea mai mare organizaţie media din România. Am găsit o resursă umană mult prea desconsiderată şi deprofesionalizată, care trecuse, în 2012, printr-un proces de restructurare extrem de dur, care a afectat mulţi angajaţi. Ulterior, aceştia au dat în judecată TVR şi au câştigat, ceea ce a afectat financiar profund Societatea Română de Televiziune (SRTv). Am găsit grupuri mici, gălăgioase, care în numele TVR îşi doreau, de fapt, privilegii personale. Am găsit şi o lipsă totală de investiţii: echipamentele sunt de-o seamă cu mine, din 1968.
Atunci vă întreb altfel: ce aţi reuşit să schimbaţi?
Am reuşit să-mi fac o echipă şi să muncim în echipă, ceea ce nu se obişnuia înainte. Este o atmosferă normală, aş putea spune. Practic, în primele şase luni de mandat de director interimar multe lucruri nu poţi face, eşti limitat de lege şi e firesc. Abia de când a existat Consiliul de Administraţie (CA), de la sfârşitul lui martie 2018, am putut face investiţii. În cei doi ani de mandat s-au făcut cele mai mari investiţii din istoria televiziunii publice. Am realizat trecerea la HD pentru cele două canale principale. Avem un nou model de management – lucrăm pe bază de proceduri, care sunt obligatorii într-o instituţie publică. Formând această echipă de management, am reuşit să avem obiective pe care ni le asumăm faţă de CA şi pe care le transmitem şi Parlamentului. Am reuşit să avem profit, ceea ce în TVR nu s-a mai întâmplat. Sunt trei ani la rând în care avem profit şi nu pierderile cu care eram obişnuiţi. Am reuşit recuperarea frecvenţei naţionale în Republica Moldova. Pe baza unui studiu amplu de cercetare, care nu s-a mai făcut în televiziunea publică, am reuşit să avem o identitate clară a canalelor TVR 1 şi TVR 2. De asemenea, când am venit, orice emisiune intra pe post fără un format. Lucrăm în televiziune, în această meserie există biblii de producţie, există formate. Aici nu erau, astăzi sunt. Poate părea puţin, dar vă asigur că este foarte mult în termeni de management. Înainte de toate eu sunt manager, asta ştiu să fac. Nu sunt toate lucrurile pe care le-am făcut, sunt multe, n-avem timp. Astea sunt cele mai importante astăzi, când nu suntem la final de mandat, mai avem timp să mai facem şi altele.
La sfârşitul zilei vorbesc rezultatele, nici nu trebuie să vorbesc eu. Sunt criticată în CA pentru că fac profit. «Doamnă, dumneavoastră sunteţi obişnuită de la privat.» Ce este rău în a face profit? E bine să facem datorii? Să vină cine vrea să facă datorii. În momentul în care vor fi datorii la TVR eu nu voi mai fi aici.
Câţi angajaţi are Televiziunea Română acum?
Organigrama este aprobată pentru un număr maxim de 2.500 de angajaţi, în care sunt incluşi şi oamenii de la cele cinci studiouri teritoriale. În medie, avem până în 2.400 de angajaţi permanenţi.
Mai sunt oameni în TVR care doar aşteaptă să iasă la pensie?
Da, sunt! Din prima zi în TVR a fost un domn care mi-a spus: „Mai am doi ani până la pensie. Vreau să stau liniştit“. Ce puteţi înţelege din asta?
Ce faceţi în astfel de cazuri?
Din păcate, nu putem face mai nimic în actualul cadru legislativ, dar este valabil pentru tot sistemul public, nu doar pentru TVR. Faci cercetare administrativă, faci cercetare disciplinară dacă nu vine la serviciu. Ei vin la serviciu... Dar niciodată nu voi fi de acord cu cheltuirea banului public necorespunzător, trebuie să justifici fiecare leu pe care-l primeşti de la stat, din buzunarul oamenilor. Salariile sunt plătite tot din bani publici. Vă răspund din nou: da, sunt oameni care doar aşteaptă să iasă la pensie. Dar sunt şi oameni care aşteaptă să iasă la pensie şi care muncesc. TVR este instituţia în care am întâlnit cei mai mulţi profesionişti de televiziune. Revenind, nu putem face mai nimic. În general, suntem pe niveluri ierarhice şi şeful ierarhic superior trebuie să semnaleze cine ce nu face. Nu am cum eu, preşedinte-director general, să urmăresc ce face fiecare dintre cei 2.400 de angajaţi. De aceea avem manageri plătiţi cu indemnizaţii de conducere – să urmărească activitatea şi folosirea resurselor.
Şi oamenii ăştia îşi fac treaba? Au existat cazuri în care s-au luat măsuri?
Da, am primit sesizări şi s-au luat măsuri. Aş adăuga şi că în fiecare an Curtea de Conturi pune aceeaşi întrebare: „De ce aţi angajat colaboratori?“. Nu eu decid să angajăm colaboratori, eu doar semnez, propunerile vin din altă parte. Nu putem fără ei.
TVR a fost criticată şi pentru contractele de colaborare pe care le are cu anumite persoane din sfera politică. De pildă, în zece luni din 2018, postul public a plătit peste 47.000 de euro către cinci invitaţi ai talk show-ului „România 9“. Cum vi se pare această sumă?
Tot ce pot să vă spun e că sumele sunt foarte mici. Am solicitat de la direcţia economică o situaţie financiară a colaboratorilor de la toate emisiunile care au fost în urmă cu câţiva ani, când TVR a acumulat pierderi de 150 de milioane şi se ajunsese să nu mai poată plăti salariile angajaţilor. Credeţi-mă că sumele erau mult, mult mai mari, iar colaborările mult mai multe. Orice producţie are colaboratori pe care îi decidem în măsura în care bugetul alocat programului suportă. Atâta vreme cât nu depăşeşte bugetul nu e nimic în neregulă. De asemenea, colaboratorii sunt aleşi de cei care produc emisiunea, nu de altcineva. Dar sumele dedicate colaboratorilor nu sunt atât de mari pe lună, adică au fost în acest buget aprobat. Totuşi, am terminat în fiecare an cu profit. Dar să ştiţi că noi avem colaboratori la aproape toate emisiunile. Oare de ce au apărut în presă doar salariile colaboratorilor de la „România 9“? S-a dorit de către unii colegi din presă să se arate cu degetul doar această emisiune.
De ce credeţi că s-a dorit să se scrie doar despre emisiunea lui Ionuţ Cristache?
La asta dumneavoastră trebuie să vă gândiţi. Inclusiv de la ziarul dumneavoastră sunt foarte multe comentarii pe acest subiect, însă nu e nimic în neregulă, oricine este liber să le facă.
Dar înţeleg că aveţi o bănuială privind motivul.
Eu nu am de unde să ştiu, dar asta e observaţia mea – că s-a arătat doar spre Ionuţ Cristache. Dar, repet, dânşii nu-şi depăşesc bugetul.
Recent vi s-a cerut din nou demisia de către o parte dintre membrii CA al TVR. De ce credeţi?
Nu ştiu, întrebaţi-i pe dânşii. Eu i-am rugat – şi nu numai eu, ci şi alţi colegi – să argumenteze şi au spus: „Atât!“. Unii au spus: „Eu v-am cerut demisia tot timpul“. La sfârşitul zilei vorbesc rezultatele, nici nu trebuie să vorbesc eu. Ele vor rămâne, sunt scrise negru pe alb. E foarte important să nu uităm momentul martie 2017, când TVR avea peste 150 de milioane de euro datorie. Sunt criticată în CA pentru că fac profit. „Doamnă, dumneavoastră sunteţi obişnuită de la privat.“ Ce este rău în a face profit? E bine să facem datorii? Să vină, să vină cine vrea să facă datorii. Eu nu voi face datorii. În momentul în care vor fi datorii la TVR eu nu voi mai fi aici. Eu sunt manager de profesie şi unul dintre obiectivele mele e să nu existe datorii. Eu lucrez cu o echipă mare, singură nu făceam absolut nimic.
În cei aproape trei ani de când conduceţi TVR v-a sunat vreun politician să vă ceară favoruri sau să vă reproşeze ceva, să facă presiuni?
Nu am simţit niciun fel de presiune politică niciodată, nu am primit niciodată telefoane.
Nimeni, niciodată nu a îndrăznit?
Nu, probabil şi pentru că eu am o relaţie pur instituţională, în general, cu toate instituţiile statului. Niciun moment nu am simţit această presiune directă. Adică nu m-a sunat cineva să-mi spună ceva. Dar indirect am simţit.
Îmi puteţi da un exemplu?
Când am fost audiată în comisiile parlamentare, când discuţiile erau de-a dreptul jigniri. Se contraziceau cu prevederile legii, îmi reproşau că n-am luat anumite decizii care implicit ar fi însemnat să-mi depăşesc atribuţiile sau să încalc legea. Eu consider aceste lucruri presiuni.
„Legislaţia sub care funcţionăm e învechită, trebuie o reformă profundă“
Spuneaţi că e o atmosferă normală în TVR, însă de-a lungul timpului aţi avut conflicte cu angajaţi ai postului public şi aţi fost criticată dur de aceştia. Cum vă explicaţi?
Am răspuns de fiecare dată la această problemă, deşi mandatul şi funcţia îmi asigură un control managerial de redacţie. Deci, pot să-mi exercit controlul, nu în sensul de cenzură, ci pur şi simplu să văd dacă lipsesc anumite lucruri sau dacă s-a întâmplat ceva rău. Toate discuţiile mele la nivelul redacţiilor au fost cu şefii şi s-au referit la resurse şi la respectarea misiunii noastre şi a legislaţiei specifice. În niciun caz nu a fost vreo implicare editorială a mea. Ce s-a întâmplat cu domnul Dragoş Pătraru este subiectul unui proces şi aş prefera să nu discut.
Vă referiţi la procesul dintre Dragoş Pătraru şi TVR?
Nu, este procesul meu personal.
Dar şi TVR are un proces cu Dragoş Pătraru şi l-a pierdut în primă instanţă.
Nu a fost pierdut... Nu sunt foarte la curent, noi trebuie să-i plătim două luni dânsului, aşa prevedea contractul când este reziliat unilateral.
Adică aproape 30.000 de euro.
Nu a fost o decizie luată de mine. N-aş vrea să vorbesc despre acest subiect, pentru că eu l-am dat în judecată, adică e şi un aspect subiectiv aici.
Înţeleg, dar ca şefă a TVR cum comentaţi?
Din punct de vedere instituţional, a fost o decizie luată de comitetul director şi nu a fost de a întrerupe contractul cu dânsul, ci de a nu-l prelungi. Noi nu i-am întrerupt niciodată contractul.
Şi totuşi în decizia Tribunalului Bucureşti scrie că a fost abuzivă decizia TVR de reziliere a contractului cu echipa „Starea Naţiei“.
Nu ştiu, eu n-am primit această informaţie, dar daţi-mi voie să mă informez. Nu ştiu să vă spun în acest moment.
Raportul Curţii de Conturi pe 2018 nu e deloc flatant. L-aţi contestat, aţi primit vreun răspuns?
Nu l-am contestat pe tot, dar majoritatea măsurilor sunt contestate, pentru că am avute puncte de vedere diferite. A venit răspunsul Curţii de Conturi: două opinii sunt pentru respingerea contestaţiei şi una, separată, de admitere a tuturor punctelor contestate. SRTv va merge mai departe respectând cadrul legal.
Unul dintre aceste puncte de vedere diferite a fost cu privire la majorarea salarială pe care v-aţi acordat-o şi care ar fi condus la prejudicierea bugetului de stat.
Nu, eu nu mi-am acordat, că nu am cum să-mi acord singură mărire, este o procedură specifică de stabilire a salariului preşedintelui-director.
Care e procedura?
Prin votul CA se mandatează o persoană care propune preşedintelui, de faţă a fost şi directorul de resurse umane. Eu nu mi-am acordat nimic.
Dar cineva a solicitat mărirea.
Tot ce pot să vă spun e că nu mi-am acordat eu salariul, măsura n-am luat-o eu. Noi am contestat această decizie a Curţii de Conturi, cu atât mai mult cu cât Parlamentul şi Ministerul Muncii au confirmat că procedura de majorare a fost corect stabilită.
Tot în acest raport se arată că TVR a încasat ilegal 1,5 milioane de lei de la stat pentru Cerbul de Aur. Iniţial, cheltuielile au fost acoperite din surse proprii, ulterior, TVR a solicitat recuperarea sumei de la bugetul statului.
Ilegal e un cuvânt... nu e nimic ilegal. E contestată şi această măsură şi acolo am explicat destul de clar. Care este întrebarea dumneavoastră?
Dacă s-a întâmplat aşa sau nu.
Eu nu sunt directorul economic care face plăţile, dar pot să spun sigur că nu am acţionat ilegal în niciun moment.
Dar dumneavoastră aţi aprobat?
Nu, nu e chiar aşa. Eu sunt ordonator principal de credite, într-adevăr, dar să ştiţi că aici nu este Înalta Poartă care le face pe toate şi le ştie pe toate. Adică nu eu decid tot, eu fac ceea ce prevede legea.
Însă dumneavoastră conduceţi instituţia şi sunteţi trasă la răspundere pentru toate neregulile.
E în regulă, eu răspund când sunt trasă la răspundere, nu-i niciun fel de problemă. Am răspuns şi pentru ce nu era în mandatul meu. Sunt obişnuită.
Dar au fost şi dăţi în care nu v-aţi prezentat la audierile din Parlament sau aţi refuzat să răspundeţi întrebărilor.
Niciodată n-am refuzat să merg în Parlament, dimpotrivă, întotdeauna am trimis răspuns oficial şi am argumentat temeinic când nu am putut să mă prezint şi chiar am rugat să fiu chemată ulterior. Când am mers în Parlament şi am refuzat să răspund a fost în cazurile în care au existat jigniri şi calomnii.
Am făcut şi greşeli, dar nu am făcut niciodată cu voia mea greşeli atât de mari încât să nu fiu împăcată cu mine. Sunt foarte împăcată, dar întotdeauna e loc de mai bine.
Au fost şi critici întemeiate tocmai pe acest raport al Curţii de Conturi în care au fost sesizate mai multe nereguli.
Tot timpul au fost rapoarte ale Curţii de Conturi. Şi astăzi trebuie să recuperăm un prejudiciu destul de mare din 2012. Nimeni nu mai vorbeşte despre acest lucru. Curtea de Conturi verifică modul în care sunt folosiţi banii, se asigură că se respectă cadrul legal. Schimbându-se, în 2017, sursa de finanţare a TVR, auditul Curţii de Conturi s-a extins la aproape 95% din totalul de fonduri. Practic, 95% din bugetul total al TVR e din fonduri publice, restul din publicitate. De asta este un control extins, nu e nimic rău, e foarte bine. E o formă foarte serioasă de control, de verificare a cheltuirii banului public şi aşa şi trebuie să fie. Orice leu folosit din banul public trebuie să fie justificat. De aceea e mai mult decât binevenit controlul Curţii de Conturi, iar noi ţinem cont de tot ce ne spun dânşii. Nu e niciun fel de problemă, avem o relaţie instituţională foarte bună cu dânşii.
Consideraţi că aţi făcut şi greşeli în acest mandat?
Da, am făcut şi greşeli, dar nu atât de mari.
Care ar fi aceste greşeli mai mici?
Probabil că nu am luat deciziile mai repede şi am aşteptat ca lucrurile să se aşeze singure, ceea ce nu s-a întâmplat. Au fost oameni în care am crezut şi care mi-au recunoscut că m-au minţit, dar nu mi-au explicat niciodată de ce. Dar nu am făcut niciodată cu voia mea greşeli atât de mari încât să nu fiu împăcată cu mine. Sunt foarte împăcată, dar întotdeauna e loc de mai bine.
Ce credeţi că ar mai fi totuşi de făcut pentru ca TVR să-şi reconstruiască imaginea în ochii telespectatorilor?
SRTv este înfiinţată şi funcţionează în baza legii 41/1994, de atunci n-a mai fost schimbată, din ʼ94. A fost schimbat doar un articol în 2017, când s-a schimbat modul de finanţare al TVR. Cu un pas înainte spre 2021 să ai o lege din ʼ94... O lege în care online-ul nu este prevăzut, noi astăzi suntem într-o piaţă de TV în care camerele din studio sunt robotice, în care centralele termice sunt automate şi nu mai există fochişti, noi încă mai avem. Cu tot respectul, dar nu asta este televiziune şi cadru legal. E o nevoie imperioasă de schimbare a cadrului legislativ. Noi nu avem iniţiativă legislativă, dar ne punem la dispoziţia potenţialilor iniţiatori cu specialişti din TVR ca să putem crea un cadru pentru următorii 20 de ani. Este neapărată nevoie de o reformă legislativă profundă. Aş mai adăuga ceva.
Vă rog.
Toate aceste atacuri împotriva mea, Doina Gradea, preşedinte director general al TVR, sunt atacuri asupra televiziunii publice. Aceste atacuri n-au început cu mine, au fost dintotdeauna, uitaţi-vă în urmă. Sunt în relaţii bazate pe respect cu cei mai mulţi dintre preşedinţii de dinainte şi, discutând cu dânşii, ştiu că au trecut prin aceleaşi furci caudine şi prin aceleaşi atacuri. Oare de ce? Şi, în primul rând, cine declanşează aceste atacuri şi de ce?
Poate are legătură cu faptul că TVR este o instituţie politizată. De pildă, aţi fi de acord cu depolitizarea ei?
Ce înţelegeţi prin depolitizare? Să nu fim numiţi de Parlament? Atunci care e soluţia? Eu cer modificarea legii, în sensul de actualizare, poate că implică şi acest lucru, dar asta poate decide doar Parlamentul, care este reprezentantul acţionarului – poporul român. Această legislaţie sub care funcţionăm este învechită şi trebuie o reformă, trebuie revizuită profund. Legea din ʼ94 a fost extrem de revoluţionară, de bună, dar suntem, totuşi, în anul 2020.
Se încarcă comentariile...
