Mesaje ascunse din desenele animate: cum îi învăţa Bugs Bunny pe copii să bea şi de ce seria „Tom şi Jerry“ reprezenta o contra-propagandă nazistă

Mesaje ascunse din desenele animate: cum îi învăţa Bugs Bunny pe 
copii să bea şi de ce seria „Tom şi Jerry“ reprezenta o contra-propagandă nazistă

Desenele animate cu Bugs Bunny arătau copiiilor cum să fumeze, să se îmbete sau chiar să se sinucidă FOTO Arhivă

Cele mai cunoscute desene animate pot transmite şi un alt fel de mesaj dacă sunt analizate în detaliu. Pe lângă amuzamentul produs copiilor, unele serii animate, printre care „Ştumfii“, „Tom şi Jerry“ sau seria „Looney Toones“ transmit mesaje precum apartenenţa la comunism, contra-propagandă nazistă sau portretizarea stereotipurilor rasiste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ştrumfii trăiau într-o lume comunistă

În lumea „Ştumfilor“ („The Smurfs“), personajele fictive de culoare albastră împărţeau totul. Mâncarea din sat era ţinută în case sub forma unor ciuperci uriaşe, alimentele fiind distribuite în porţii egale fiecărui ştrumf. Pe de altă parte, fiecare ştrumf avea o meserie fixă, neavând voie să îşi schimbe profesia. Într-unul dintre episoadele serialului, micuţele creaturi albastre încearcă un fel de „reconversie profesională“, însă eşuează. După această experienţă, ştrumfii şi-au acceptat rolul în societate şi nu au mai pus întrebări, arată verticalnews.ro.

În sprijinul teoriei că ştrumfii ar fi comunişti vine şi un detaliu de estetică vestimentară, arată aceeaşi sursă citată. Tata-Ştrumf, liderul incontestabil al comunităţii, are o căciulă roşie. Mai mult, toţi ştrumfii (cu excepţia „părintelui“, care avea şi o barbă în stilul lui Karl Marx) se îmbrăcau în aceeaşi culoare (alb) şi cântau acelaşi cântec vesel prin care subliniau unitatea şi, bineînţeles, lipsa individualismului.

Pe lângă toate acestea, poate cea mai evidentă dovadă a faptului că ştrumfii erau comunişti este relaţia lor cu veşnicul inamic, Gargamel. Acesta din urmă avea un singur scop: să profite de pe urma ştrumfilor. Gargamel caputura creaturile albastre, le fierbea şi le stransforma în aur. În ochii acestora, Gargamel era un capitalist care nu ţinea cont de cultura sau de bunăstarea lor, dorind doar să se îmbogăţească.

Ca o coincidenţă amuzantă, seria „Ştrumfii“, produsă de Hanna-Barbera, după benzile desenate omonime create de compania belgiană Peyo, şi difuzate de postul NBC, a rulat în plin „Război Rece“, între 1981 şi 1989. Ştrumfii şi-au făcut pentru ultima oară apariţia pe micile ecrane în decembrie 1989, lună care a marcat şi începutul sfârşitului pentru comunismul din Europa.

„Tom şi Jerry“, serial animat de contra-propagandă nazistă

Profesorul Hasan Bolkhari, fost secretar pe probleme culturale la Ministerul iranian al educaţiei, susţine că „Tom şi Jerry“ este „o conspiraţie cu scopul de a schimba percepţia telespectaorilor faţă de şoareci - rozătoarele cu care erau comparaţi evreii în cadrul propagandei naziste“.

Seria „Tom şi Jerry“, care a purtat iniţial numele de „Jasper şi Jinx“, a fost creată de Bill Hanna şi de Joe Barbera în 1939, anul în care a început cel de-al Doilea Război Mondial, iar Holocaustul era în desfăşurare. Timp de 18 ani, Hanna şi Barbera au realizat peste 200 de episoade, iar serialul a fost recompensat cu şapte premii Oscar.

Seria „Looney Toones“ portretizează stereotipuri rasiste

Warner Brothers, prin seria „Looney Toones“ a prezentat ani de-a rândul, cu ajutorul unor personaje precum Porky Pig, Daffy Duck, Bugs Bunny sau Speedy Gonzalez, cum persoanele de culoare sunt greoaie la minte, sălbatice şi cu o pasiune pentru canibalism.

Mai mult, în aceleaşi desene animate, evreii sunt portretizaţi ca fiind zgârciţi şi cu nasul cârn, în timp ce mexicanii sunt leneşi, italienii - mafioţi, iar germanii sunt cu toţii nazişti. Totodată, aceste producţii au arătat copiilor în câteva episoade cum să fumeze, să se îmbete sau chiar să se sinucidă.

Relaţia strânsă cu natura, mesajul filmelor Disney

Nu toate seriile animate ascund mesaje considerate negative. În filmele „Bambi“, „Cartea Junglei“ sau „Pocahontas“, personajele principale trăiesc într-o strânsă legătură cu natura. De exemplu, în „Albă ca Zăpada“ (1937), eroina se refugiază în pădure, unde „spectatorii pot observa cum natura este opusul lumii oamenilor, care le este arătată ca fiind dezechilibrată“, afirmă „The Sunday Times“. Albă ca Zăpada reprezintă şi un model de urmat, arătând că oamenii pot proteja natura. O altă temă delicată abordată de o producţie Disney este „exploatarea excesivă a resurselor naturale“ („Cartea Junglei“, 1967). Pe de altă parte, compania Disney „a decorat“ una dintre secvenţele filmului „The Rescuers“ (1977) cu nudul unei femei, fiind aspru criticată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările