UPDATE Anchetă internă la Facultatea de Litere în cazul studentelor pedepsite de sistemul de învăţământ pentru că sunt nevăzătoare

UPDATE Anchetă internă la Facultatea de Litere în cazul studentelor pedepsite de sistemul de învăţământ pentru că sunt nevăzătoare

Cele trei studente nevăzătoare, împreună cu deputatul Adriana Săftoiu

Facultatea de Litere a declanşat o anchetă internă după ce „Adevărul” a dezvăluit umilinţele la care sunt supuse trei studente nevăzătoare. Fetele nu-şi doresc decât ca legea să fie respectată, să aibă acces la cursuri, să poată utiliza tehnologia asistivă şi să-şi poată prezenta lucrările la seminarii în mod accesibilizat.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Deputatul Adriana Săftoiu, cea care a adus în atenţia publicului cazul celor trei studente a publicat pe pagina sa de Facebook un răspuns pentru decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti.

„Domnul decan ţine să informeze opinia publică despre faptul că le-a contactat pe cele trei studente. E un demers salutar, chiar dacă vine după doi ani. Firesc ar fi fost să se intereseze în urmă cu doi ani dacă tinerelor nevăzătoare li s-au acordat toate facilităţile pentru a studia şi a-şi susţine examenele, conform Legii 448/2006, care obligă instituţiile de învăţământ să ia toate măsurile legate de accesibilizare.Domnul decan anunţă opinia publică despre faptul că va întreprinde o… anchetă internă. Nu cred că e nevoie de o anchetă internă ca să constaţi că, având persoane cu dizabilităţi de vedere, sălile de curs (inclusiv birourile decanatului) nu sunt semnalizate în sistem Braille. Nu e nevoie de tevatura unei anchete interne să constaţi că majoritatea profesorilor nu acceptă, la cursuri sau la examene, folosirea tehnologiei asistive, respectiv folosirea computerelor personale cu sinteză vocală ori a înregistrării audio pentru notiţe. Consecinţa celor mai sus subliniate se vede în rezultatele lor la examene - sub nivelul lor de pregătire şi de dăruire, cu multe examene neluate, inclusiv din pricina refuzului de a li se aloca un profesor de sprijin”, a scris deputatul PNL.

Adriana Săftoiu susţine că, dincolo de faptul dacă a fost sau nu discriminare îna cest caz, problema ridicată este dacă instituţia condusă de acesta a răspuns nevoilor celor 3 studente. În plus, aceasta a postat o serie de imagini de la Universitatea de Vest din Timişoara, acolo unde persoanele cu dizabilităţi beneficiază de toate aceste facilităţi.

„Nu ştiu dacă domnul decan a aflat că o studentă nevăzătoare a fost împinsă pe scări în incinta facultăţii, ceea ce a dus la o lună de absenţe şi la consecinţe greu de reparat în plan psihologic.

În schimb, domnul decan se scoate grăbit din cauză, explicând, în acelaşi comunicat, că la cursurile domniei sale nu au existat acte de discriminare. Nici nu l-am acuzat de aşa ceva. Îi reproşez indiferenţa faţă de problematica studenţilor cu dizabilităţi în cadrul facultăţii pe care o păstoreşte. E suficient să fi existat un singur caz de discriminare ca să se autosesizeze. (Detaliile, cum ar fi faptul că studentele nevăzătoare nu pot folosi liftul fiindcă acesta e alocat exclusiv profesorilor, nici nu mai contează).

Domnul decan spune că tânăra pe care am numit-o “Mădălina” nu a confirmat că vreun profesor din cadrul facultăţii i-ar fi făcut vreo remarcă necuvincioasă în legătură cu aspectul ei fizic. Nici eu nu am spus asta. Am vorbit despre experienţa ei, atunci când a optat pentru teatru, deşi există şi în Facultatea de Litere ceva nuanţe. Atent la detalii, domnul decan remarcă faptul că “Mădălina” nu e total nevăzătoare. Foarte corect: vederea i-a scăzut în ultimul an, de la 12-15 spre 7 la sută”, a ami precizat Adriana Săftoiu.

 

***

Decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu, precizează însă într-un comunicat că „studentele menţionate nu s-au adresat conducerii facultăţii, pentru a semnala” problemele semnalate de Adriana Săftoiu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit conducerii Facultăţii de Litere, decanul Emil Ionescu a avut o discuţie cu două dintre studente, pe 12 iunie, şi „le-a solicitat, în primul rând, celor două studente să precizeze dacă au nemulţumiri faţă de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul era titular de curs”.
 
„A rezultat că studentele nu aveau nemulţumiri faţă de acest curs şi examenul aferent. Studenta „Mariana”, a fost asistată la examen şi a avut examinare separată. Cealaltă studentă, „Mădălina”, nu s-a declarat nevăzătoare, dar nici ea nu s-a declarat discriminată la examenul decanului”, se arată în comunicat. 
 
„Pe de altă parte, studenta Mădălina a declarat că profesoara care s-a referit ofensator la fizicul ei nu face parte din Facultatea de Litere. Mădălina a descris două situaţii în care a avut dificultăţi la două examene din această sesiune. Mădălina a precizat că în cele din urmă, prin explicaţiile date profesorilor, cu privire la starea vederii sale, dificultăţile au fost depăşite. De menţionat că Mădălina nu este cunoscută ca nevăzătoare. Ea ne-a declarat că vederea i se degradează rapid”, mai precizează sursa citată.
 
Pedepsite de sistemul de învăţământ pentru că sunt nevăzătoare
 
Mariana, Mădălina şi Maria sunt studente la Facultăţile de Litere şi Limbi Străine ale Universităţii Bucureşti şi au decis să rupă tăcerea şi să vorbească despre obstacolele şi piedicile puse chiar de profesorii Universităţii.
 
Fetele nu-şi doresc decât ca legea să fie respectată, să aibă acces la cursuri, să poată utiliza tehnologia asistivă şi să-şi poată prezenta lucrările la seminarii în mod accesibilizat. „În primul an de facultate mă descurcam cât de cât, dar anul acesta vederea mea a slăbit din ce în ce mai mult. Mi-a fost greu la examene pentru că eu nu am făcut şcoală specială şi nici nu ştiam despre sistemul audio. Eu nu îmi cunoşteam drepturile şi nu ştiam că facultatea trebuie să fie accesibilizată. Îmi era foarte greu la avizier, să citesc diferite informaţii, despre bursă, de exemplu. Unii profesori au fost înţelegători, în timp ce alţii nu pricepeau foarte bine problema mea sau nu voiau să ne dea acea oră în plus pentru rezolvare, la examen. Îmi doresc să existe în facultate un sistem audio sau în sistem Braille, să avem acces la informaţia necesară. Îmi doresc să putem primi cursurile pe e-mail“, arată una dintre studente.
 
„Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!“
 
Cazul celor trei studente a fost adus în atenţia publicului de Adriana Săftoiu, deputat PNL, care de mai multă vreme încearcă promulgarea unei legi de recunoaştere a limbajului semnelor ca limbă oficială, o lege care ar trebui să faciliteze accesul la educaţie al persoanelor nevăzătoare. 
 
„Am discutat cu toate trei, cu un sentiment acut de ruşine faţă de ceea ce li se întâmplă: dispreţ, discriminare, lipsă de umanitate. Le e greu să ţină pasul la cursuri, fără minimum de facilităţi care, peste tot în lume, nu sunt o pomană, ci instrumente fireşti. Nu li se permite să înregistreze cursurile, ca să poată ulterior să le transcrie folosind tehnologia asistivă. Nu au suport electronic pentru cursuri, ca să le poată folosi pe laptopurile adaptate dizabilităţii lor. Cum nimeresc sala de curs? Nici o încăpere nu e marcată în sistem Braille. Bâjbâie pe holuri, sperând să găsească pe cineva care să nu facă mişto de ele. Sunt fericite când găsesc o secretară dispusă să le citească orarul de la avizier. Sunt fericite când găsesc un profesor dispus să le sprijine cu suport audio pentru cursuri. (...) Faptul că sunt oarbe are un amar avantaj: nu-şi pot vedea persecutorii“, a scris Adriana Săftoiu pe pagina ei de Facebook.
 
Aceasta subliniază că este revoltător că o instituţie de învăţământ superior nu respectă drepturile omului şi că nu înţelege „lipsa de umanitate“ a profesorilor care nu le permit să înregistreze cursurile. „Poţi avea chiar şi un singur student cu dizabilităţi şi ai obligaţia să îi facilitezi drumul spre cunoaştere, spre învăţare, tu, ca instituţie. Cum să îi încalci şi să îi limitezi dreptul la studii superioare?  
Mi-au spus că unii profesori le ajută, dar restul le-au discriminat şi le-au abuzat. Nu înţeleg lipsa de umanitate şi de sensibilitate a profesorilor. E un gest de normalitate să laşi studentele nevăzătoare să înregistreze sau să le oferi cursul printat“, arată deputatul PNL.
 
Experţii din sistem susţin însă că accesul la educaţie al acestora nu trebuie să depindă de bunăvoinţa cadrelor didactice, iar faptul că România are cel mai mic număr de studenţi cu dizabilităţi din Uniunea Europeană este o dovadă a nerespectării legislaţiei.
 
„În primul rând, faptul că aceşti tineri sunt la universitate este în sine un fenomen de excepţie. În al doilea rând, pe toate ciclurile educaţionale, obligaţia cade în sarcina instituţiilor de învăţământ de a face accesibile, atât fizic cât şi informatic, cursurile de învăţământ. Ce se întâmplă în realitate este că nici şcolile şi nici universităţile, nu numai că nu ştiu, dar nu au disponibilitatea de a aplica legea. Toţi aceşti copii au dreptul prin lege de a primi suportul cursurilor în limbaj Braille. Din păcate, niciun factor de decizie nu este interesat de această categorie socială. Spre exemplu, acum, Facultatea de Medicină din Iaşi a refuzat înscrierea la examen a unei tinere aflate în scaunul cu rotile, iar ca răspuns i-au transmis că aceştia consideră că dorinţa «pacientei», aşa se exprimă ei, de a absolvi cursurile universităţii «este nerealistă». Lucrurile în maniera asta stau. România a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, avem Legea 448/2006 ce prevede obligaţia instituţiilor de învăţământ de a face accesibilă educaţia pentru aceste persoane. Din păcate, la noi, acolo unde aceşti copii reuşesc să «supravieţuiască», este doar din bunăvoinţa profesorilor. Iar acest lucru nu este normal. Situaţia este gravă, pentru că fiecare dintre noi contează“, a declarat Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.
 
La rândul lui, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, spune că legea este clară şi că aceste cazuri nu ar trebui să se rezolve la nivelul înţelegerii umane.  „Aceste cazuri nu trebuie să funcţioneze la nivelul înţelegerii umane. Există o obligativitate legală, Legea 448, Convenţia ONU în această privinţă instituie clar obligaţia instituţiilor de învăţământ de a asigura accesul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi, iar universităţile ar trebui să le aplice. Mesajul meu, referitor la acest caz, este să se depună o plângere. Orice facultate are obligaţia să asigure accesibilitatea la cursuri pentru persoanele nevăzătoare, inclusiv cele hipoacuzice. Sigur, acum depinde şi de specializare, însă nu înţeleg de ce nu s-ar putea face acest lucru la Litere sau Limbi Străine. Am văzut atitudinea celor de acolo vizavi de cele trei studente şi mi se pare a fi total nepotrivită. Dacă acea declaraţie este veridică, este extrem de grav. Aşteptăm plângerea“, precizează Asztalos Csaba.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: