Salariul minim european: Parlamentul European spune că ar contribui la reducerea inegalităţilor

Salariul minim european: Parlamentul European spune că ar contribui la reducerea inegalităţilor

Parlamentul European va dezbate şi vota cu privire la măsurile de combatere a inegalităţii şi de abordare a problemei din ce în ce mai mari a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de text prevede că principiul „muncii ca cea mai bună soluţie împotriva sărăciei” nu se aplică întotdeauna sectoarelor cu salarii mici sau celor cu locuri de muncă precare şi atipice. O directivă a UE privind salariile minime, care să garanteze salarii minime legale peste pragul sărăciei, ar putea contribui la reducerea inegalităţilor tot mai mari, atât în interiorul, cât şi între statele membre.
 
Eurodeputaţii subliniază importanţa protejării lucrătorilor din noua economie digitală, care adesea nu au aceleaşi drepturi sociale şi de muncă ca şi ceilalţi lucrători. Prin urmare, aceştia solicită Comisiei să propună acte legislative pentru a se asigura că angajaţii platformelor online beneficiază de protecţie socială şi se pot organiza în sindicate. De asemenea, eurodeputaţii subliniază necesitatea de a pune în aplicare cadrul legislativ al UE privind condiţiile minime de muncă pentru toţi lucrătorii, în special pentru lucrătorii atipici şi pentru cei care lucrează în condiţii precare.
 
Dezbaterea va avea loc luni, rezultatul votului urmând să fie anunţat miercuri dimineaţă.
 
Dezbatere: luni, 8 februarie
 
Rezultatele votului: miercuri, 10 februarie
 
Procedură: raport din proprie iniţiativă
 
La 28 octombrie 2020, Comisia a propus o directivă a UE în scopul de a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejaţi prin existenţa unor salarii minime adecvate care să le permită un trai decent peste tot unde muncesc. Atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci şi beneficii economice mai ample, întrucât duc la reducerea inegalităţii salariale, contribuie la susţinerea cererii interne şi la consolidarea stimulentelor de a lucra. Salariile minime adecvate pot ajuta şi la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, întrucât sunt mai multe femei decât bărbaţi care câştigă salariul minim. Propunerea are şi rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenţei loiale.
 
Criza actuală a afectat în mod special sectoarele cu o proporţie mai ridicată de lucrători cu salarii mici, precum sectorul curăţeniei, al comerţului cu amănuntul, al sănătăţii, al îngrijirii de lungă durată şi rezidenţiale. Asigurarea unui trai decent pentru lucrători şi reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă nu sunt doar importante pe durata crizei, ci şi esenţiale pentru o redresare economică sustenabilă şi incluzivă.
 
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Propunerea de astăzi privind salariile minime adecvate este un semnal important că şi în vremuri de criză demnitatea muncii trebuie respectată cu sfinţenie. Am văzut că pentru prea mulţi oameni munca nu mai este rentabilă. Lucrătorii trebuie să aibă acces la salarii minime adecvate şi să îşi poată permite un nivel de trai decent. Propunem astăzi un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a tradiţiilor naţionale şi a libertăţii partenerilor sociali. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă vor fi protejaţi nu numai lucrătorii noştri, ci şi angajatorii care plătesc salarii decente, creându-se totodată baza pentru o redresare echitabilă, incluzivă şi rezilientă.”
 
Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a spus: „Este important să ne asigurăm că şi lucrătorii cu salarii mici beneficiază de redresarea economică. Vrem să avem certitudinea, prin această propunere, că lucrătorii din UE câştigă un salariu suficient pentru un trai decent peste tot unde muncesc. Este extrem de important rolul partenerilor sociali în negocierea salariilor la nivel naţional şi local. Le susţinem libertatea de a negocia salariile în mod autonom şi, atunci când acest lucru nu este posibil, punem la dispoziţie un cadru care să orienteze statele membre în stabilirea salariilor minime.”
 
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a declarat: „Aproape 10 % dintre lucrătorii din UE trăiesc în sărăcie, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Oamenii cu un loc de muncă nu trebuie să se afle în situaţia de a se zbate să îşi asigure toate cele necesare traiului. Salariile minime trebuie să urmeze tendinţa altor salarii care au crescut în ultimele decenii şi le-au lăsat în urmă. Negocierile colective trebuie să reprezinte norma de referinţă în toate statele membre. Asigurarea unor salarii minime adecvate este înscrisă negru pe alb în principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, pe care l-au aprobat toate statele membre, aşadar ne bazăm pe angajamentul lor susţinut.”
 
Un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a competenţelor şi tradiţiilor naţionale
 
În toate statele membre ale UE există salarii minime. În 21 de ţări există salarii minime prevăzute de lege, iar în 6 state membre (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia) protecţia salariului minim este asigurată exclusiv prin contracte colective de muncă. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectaţi de gradul insuficient de adecvat al protecţiei şi/sau de diferenţe în ceea ce priveşte nivelul de protecţie a salariilor minime. În acest context, directiva propusă instituie un cadru prin care salariile minime să devină mai adecvate şi în baza căruia lucrătorii să poată beneficia de protecţia salariului minim în UE. Propunerea Comisiei respectă pe deplin principiul subsidiarităţii: stabileşte un cadru pentru standarde minime, respectând şi reflectând competenţele statelor membre şi autonomia şi libertatea contractuală a partenerilor sociali în ceea ce priveşte salariile. Propunerea nu obligă statele membre să introducă salarii minime prevăzute de lege şi nici nu stabileşte un nivel comun al salariilor minime.
 
Ţările în care se asigură o protecţie ridicată prin intermediul contractelor colective de muncă tind să aibă o proporţie mai redusă a lucrătorilor cu salarii mici, un grad mai scăzut de inegalitate salarială şi salarii minime mai mari. De aceea, propunerea Comisiei urmăreşte să promoveze negocierile colective privind salariile în toate statele membre.
 
Ţările care au salarii minime prevăzute de lege trebuie să instituie condiţiile care să permită stabilirea salariilor minime la niveluri adecvate. Aceste condiţii includ criterii clare şi stabile pentru stabilirea salariului minim, valorile de referinţă indicative care să servească la orientarea evaluării caracterului adecvat al salariului şi actualizări regulate şi în timp util ale salariilor minime. Se solicită acestor state membre şi să asigure utilizarea proporţionată şi justificată a variaţiilor şi a deducerilor din salariul minim şi implicarea efectivă a partenerilor sociali în stabilirea şi actualizarea salariului minim prevăzut de lege.
 
În fine, propunerea prevede consolidarea aplicării şi a monitorizării protecţiei salariului minim stabilite în fiecare ţară. Respectarea şi aplicarea efectivă a regulilor sunt esenţiale pentru ca lucrătorii să beneficieze de accesul real la protecţia salariului minim, iar întreprinderile să fie protejate de concurenţa neloială. Directiva propusă introduce raportarea anuală către Comisie de către statele membre cu privire la datele legate de protecţia salariului minim. 
 
Context
 
La începutul mandatului, preşedinta von der Leyen a promis să prezinte un instrument juridic prin care să se asigure că lucrătorii din Uniune primesc un salariu minim echitabil, angajament pe care l-a reiterat în primul Discurs privind starea Uniunii din 16 septembrie 2020.
 
Dreptul la salarii minime adecvate este înscris în principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu în numele tuturor statelor membre şi de Comisia Europeană la Göteborg în noiembrie 2017.
 
Propunerea de directivă se bazează pe articolul 153 alineatul (1) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la condiţiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape a partenerilor sociali, desfăşurată în conformitate cu articolul 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va merge acum la Parlamentul European şi la Consiliu pentru a fi aprobată. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani să transpună directiva în dreptul naţional.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările