INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: O parte din problemele infrastructurii din România pot fi rezolvate prin planul de redresare

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: O parte din problemele infrastructurii din România pot fi rezolvate prin planul de redresare

Adina Vălean FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

O parte din problemele infrastructurii din România pot fi rezolvate, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a declarat comisarul european Adina Vălean într-un interviu pentru „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisarul european a precizat că dezvoltarea infrastructurii e uneori în urma dezvoltării anumitor regiuni, ceea ce a dus la supraîncărcarea infrastructurii, fiind un lucru bun că oraşele sunt pe lista de investiţii din planul de redresare. Adina Vălean a menţionat, de asemenea, că intenţiile anunţate de Guvern în planul de redresare coincid cu priorităţile Comisiei Europene.

„Adevărul”: România se regăseşte adesea în topul clasamentelor negative în materie de transporturi. Dau doar câteva exemple: ultimul loc în UE la calitatea drumurilor, ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă la 100.000 de locuitori, cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Dezvoltarea infrastructurii a rămas în urma dezvoltării generale a ţării, dar şi în urma aşteptărilor populaţiei. Am putea spune că infrastructura deficitară chiar ne trage adesea înapoi. În ce măsură proiectele incluse de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor reuşi să rezolve măcar câteva dintre aceste probleme şi în ce orizont de timp?

Adina Vălean: Sunt peste 9 miliarde de euro alocate infrastructurii de transport în planul naţional de redresare economică, deci da, o parte din problemele infrastructurii din România pot fi rezolvate. Urmărind lista proiectelor, vedem că ele acoperă nevoi diferite. Vorbim de autostrăzi şi drumuri expres - Transilvania şi A7, care leagă Moldova de capitală, dar şi de centuri ocolitoare pentru oraşe sau metrou pentru Bucureşti şi Cluj. Autostrăzile şi drumurile expres duc la dezvoltarea economică a regiunilor, oraşelor, ajută industriile să-şi pună mai uşor marfa în mişcare. De altfel, acesta e un efect tipic al investiţiilor în infrastructură - ele impulsionează dezvoltarea economică, duc la deschiderea de afaceri noi. Pe de altă parte, ele cresc siguranţa rutieră.

Într-adevăr, dezvoltarea infrastructurii e uneori în urma dezvoltării anumitor regiuni. Cluj, Timişoara, Bucureşti sunt oraşe care, conform ultimului Eurostat, şi-au triplat PIB-ul în ultimii 10 ani. Asta a dus la creşterea populaţiei şi supraîncărcarea infrastructurii. Mă bucur că multe oraşe sunt pe lista de investiţii - cu centuri sau metrou. Un transport public sustenabil şi eficient, un management de trafic inteligent în oraşe duce nu numai la o calitate a aerului mai bună, ci şi la o calitate a vieţii mai crescută în general.

În planul României sunt prevăzute şi implementarea de sisteme de trafic inteligent sau staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Ce construim sau reconstruim acum trebuie să fie sustenabil.

Aţi pomenit de orizonul de timp. Aceste fonduri pentru redresare economică trebuie cheltuite relativ repede. Sunt acordate începând cu primăvara acestui an şi probabil că mare parte din fonduri trebuie cheltuite în primii 3 sau 4 ani. Ceea ce înseamnă că proiectele propuse trebuie să fie mature, fezabile, realizabile într-un timp scurt.

Vedem cifre fabuloase în Planul de Redresare: peste 250 km de autostradă şi drumuri expres, peste 330 km de Variante Ocolitoare şi drumuri de legătură, peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, 7 km de magistrală nouă de metrou. Cât de ambiţioase sunt obiectivele României în materie de transporturi, ţinând cont de capacitatea actuală de implementare?

Deşi 2020 e un an de criză, România a făcut nişte paşi importanţi la capitolul infrastructură. Recent, de pildă, România a luat aproape un miliard bani europeni pentru Autostrada Transilvania. E importantă întărirea capacităţii administrative, la fel cum e important angajamentul politic. Cred că de la negocierile pentru alocarea acestor fonduri, până la realizarea acestui plan de ţară, România s-a descurcat foarte bine. Eu sunt optimistă pentru că, pe lângă lista bună de proiecte, Guvernul şi-a propus anumite reforme, extrem de necesare, cum ar fi consolidarea capacităţii de implementare a marilor beneficiari, CNAIR, CFR SA, ARF prin contracte de performanţă. Eu sper ca acest plan, repet, foarte solid şi pragmatic, va ajunge realitate.

Care sunt proiectele româneşti majore de infrastructură cu cele mai mare şanse în a fi finanţate cu bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?

În decembrie voi lansa strategia UE pentru mobilitate sustenabilă şi digitală. Ea dă direcţiile de dezvoltare ale sectorului transporturi pentru următoarele decenii. Punem accent pe sustenabilitate, digitalizare, rezillienţă, prin urmare, orice proiect trebuie să aibă aceşti indicatori. În plus, unul din obiectivele noastre pentru următorii ani este completarea reţelei trans europene TEN-T. Intenţiile anunţate de Guvern în planul de redresare coincid cu priorităţile Comisiei. După cum am spus, e o componentă importantă de digitalizare prin sistemele de trafic inteligent, una „verde” prin angajamentul de a folosi materiale de construcţie cu standarde ecologice înalte sau prin crearea infrastructurii pentru maşini electrice. Absolut, investiţiile în transport public - metrou în acest caz - sunt importante şi încurajate de Comisia Europeană. De asemenea, sectorul feroviar are şi el partea lui de finanţare şi ne dorim să-l facem mai performant, în general, în toată Europa, fiind unul dintre cele mai curate moduri de transport.

Cum ar trebui folosiţi banii europeni pentru a dezvolta oraşele României în materie de transporturi? Ce anume ar trebui să prioritizăm: metrou, cale ferată, autobuze electrice?

Oraşele zilelor noastre, cu complexitatea lor, cer multimodalitate. Nu excludem niciun mijloc de transport, dar ideal e să avem un transport public eficient şi opţiuni suficiente pentru a reduce congestia şi poluarea. Prin urmare aş spune că avem nevoie de orice - centuri ocolitoare pentru a muta traficul greu din oraşe, terminale de metrou sau staţii de tren pentru a determina oamenii să-şi lase maşinile la intrarea în oraş, autobuze electrice şi soluţii de micromobilitate. Strategia pe care o voi lansa la finalul acestui an ia în calcul toate aceste opţiuni. Dacă ar fi însă să aleg ceva ar fi metroul, mă bucur că planul nostru de redresare prevede noi staţii în Bucureşti şi metrou în Cluj.

Cât de mult se suprapune viziunea europeană pentru finanţarea transporturilor cu cea românească, ţinând cont că România vrea să recupereze cu ajutorul acestor bani decalajul uriaş faţă de Vest în materie de infrastructură rutieră şi că şi cea mai mare parte din alocare (4,54 miliarde euro) va merge către infrastructura rutieră?

După cum v-am spus, e important ca România să-şi completeze partea ei din reţeaua trans europeană TEN-T. Da, avem un decalaj mare şi aceste fonduri sunt o oportunitate. Dar aceste fonduri nu sunt decât o parte din finanţările următorilor ani. Ştiu că guvernul, de pildă, vrea să finanţeze A8 din fondurile de coeziune. Apoi, numai prin mecanismul de interconectare al Europei, CEF, avem aproape 23 de miliarde pentru transporturile europene. Parte din banii aceştia ar putea merge la calea ferată din România, în modernizare. Ideal ar fi să punem cât mai multă marfă pe tren şi pe cursurile de apă navigabile, de aceea ne-ar trebui investiţii şi în terminalele multimodale.

Cât de „verzi” vedeţi planurile României în materie de transport, într-o lume orientată tot mai mult către neutralitate climatică?

Este clar că trebuie să mergem spre reducerea emisiilor şi spre mijloace de transport din ce în ce mai nepoluante. Emisiile se reduc însă, cu tehnologii noi, cu management de trafic performant, cu combustibili alternativi, cu o combinaţie de mijloace. Toate modurile de transport sunt importante şi toate trebuie ajutate să fie parte din reducerea emisiilor.

În acest stadiu, de proiect, sunt prevăzute suficient de multe măsuri ca să putem spune că România îşi propune să construiască sustenabil.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările