Cum blochează CNAIR construcţia de autostrăzi: Răspunsuri în dorul lelii, date după 10 luni, raport arheologic în bătaie de joc, riscuri în cârca antreprenorului

Cum blochează CNAIR construcţia de autostrăzi: Răspunsuri în dorul lelii, date după 10 luni, raport arheologic în bătaie de joc, riscuri în cârca antreprenorului

Peisaj apocaliptic lăsat de compania Bechtel pe Autostrada Transilvania Foto Asociaţia Pro Infrastructură

Deputatul USR Cătălin Drulă atrage atenţia că însăşi Compania de Drumuri întârzie şi blochează construcţia de autostrăzi prin răspunsuri date în dorul lelii, după 10 luni de când constructorii au cerut clarificări, ignorând faptul că sit-uri arheologice se află pe traseul autostrăzii şi punând riscuri în cârca antreprenorului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Astăzi o postare mai tehnică pentru a vă arăta cum se produc blocajele şi întârzierile în construcţia de autostrăzi din cauza documentaţiilor de proiect slab făcute şi răspunsurilor în dorul lelii date de CNAIR la solicitările de clarificări în timpul licitaţiilor. Exemplul de astăzi - un sector de 30km din Autostrada A3 Transilvania (fostul contract Bechtel) dintre Cluj şi Zalău: sectorul Nădăşel-Zimbor. Licitaţia de proiectare şi execuţie a fost lansată de CNAIR pe 21 martie 2019. Termenul iniţial de depunere a ofertelor era 22 mai 2019, cu mai bine de un an în urmă. Între timp acest termen a fost prelungit de 5 ori şi licitaţia a fost suspendată vreme de 10 luni pentru a elabora răspunsuri la clarificările solicitate de ofertanţi. Ultima prelungire de termen este pentru 24 iunie 2020”, a scris Drulă, pe Facebook.

El afirmă că un coleg, Horaţiu Cosma, a avut „curiozitatea şi răbdarea” să analizeze cele 188 de clarificări date de CNAIR la întrebările constructorilor.

„S-ar fi zis că dacă tot au stat 10 luni să scrie aceste răspunsuri, au făcut măcar o treabă ca lumea. Speranţe deşarte! Întrebările arată găurile şi lipsurile din documentaţia de licitaţie. Răspunsurile sunt date în dorul lelii şi nu ajută firmele participante să formuleze o ofertă corectă. În aceste condiţii, nu e de mirare că rezultatul este aproape mereu acelaşi: - firme care joacă poker cu statul prin ofertele pe care le fac; - creşteri de costuri în derularea ulterioară a contractelor (faimoasele claim-uri); - blocaje, probleme şi durate duble sau triple de finalizare ale proiectului faţa de cele dorite (în loc de 2-3 ani se ajunge şi la 10 ani)”, afirmă Drulă.

El publică sumarul clarificărilor, postat pe forumul PeUndeMerg, realizat de Horaţiu Cosma, fost consilier parlamentar la cabinetul lui Cătălin Drulă, pe vremea când acesta din urmă era consilier de stat.

Potrivit lui Drulă, chiar şi pentru un nespecialist, chiar şi la o parcurgere în diagonală, devine evidentă „calitatea” acestor documentaţii şi neseriozitatea cu care abordează construcţia de autostrăzi această companie naţională de drumuri.

Sumarul clarificărilor, realizat de Horaţiu Cosma:

„Să vedem ce zic clarificările pe Nădăşel-Mihăieşti-Zimbor (188 de răspunsuri CNAIR în 15 luni de la lansarea licitaţiei, multe dintre ele identice cu clarificările pe Zimbor-Poarta Sălajului şi Nuşfalău-Suplacu, redundante sau cu răspuns banal):

- CNAIR a „uitat” să ataşeze iniţial la documentaţia ”matură” raportul arheologic intrusiv. Aici e o întreagă poveste ce datează din 2016 de pe vremea contractului Maltauro, cu acuzaţii în sfera penalului. Se pare că raportul arheologic iniţial a fost făcut în bătaie de joc, nu au fost identificate situri arheologice vizibile cu ochiul liber la suprafaţa terenului, sau situri arheologice pentru care există literatură de specialitate, chiar dacă s-au dat bani frumoşi pe acel studiu arheologic iniţial. Concluzia e că acum există un studiu serios făcut în 2016 care a identificat toate cele 14 situri de pe traseul Nădăşel-Mihăieşti, deci cel puţin pe sectorul acesta ofertanţii ar trebui să poată face oferte aproape de realitate. Sperăm să nu avem surprize pe sectorul spre Zimbor.

- CNAIR a trecut în documentaţia „matură” faptul că toată proiectarea se plăteşte 100% la final, deşi sunt elemente care se concretizează abia după terminarea lucrărilor. Noroc că i-au tras potenţialii ofertanţi de mânecă şi au rectificat.

- nu există dwg-uri (Formatul fişierelor compatibil cu AutoCAD, n.r.) pentru studiul topo

- documentaţia şi SF-ul sunt atât de „mature”, încât nu este permisă modificarea liniei roşii; fiindcă pur şi simplu nu există posibilitatea să apară surprize în teren care să necesite modificări de soluţii; o să îi vedem noi pe cei din CNAIR împleticindu-se cu şireturile legate între ele prin 2021 încercând să rezolve modificări de linii roşii necesare în urma unui PT cu adevărat matur

- Antreprenorul îşi va verifica propriul proiect tehnic, deşi legea prevede această operaţiune în sarcina CNAIR

- nu există schiţe de proiect în format editabil

- Antreprenorului i se pun în cârcă toate riscurile ce ţin de obţinerea de noi avize, autorizaţii, revizuiri de acord de mediu şi ce o mai fi necesar ca urmare a modificărilor soluţiei „mature” din SF

- depozitarea surplusului de material şi identificarea locaţiilor de depozitare e tot treaba Antreprenorului, precum şi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare

- hai că asta e de cascadorii râsului: nu se acceptă modificarea numărului şi a secţiunii grinzilor de pe structuri decât dacă ofertantul propune o structură mai lungă. Deci dacă păstrezi structura la 100 de metri lungime ca în SF, trebuie să faci grinzi exact ca în SF. Dar dacă propui la PT o structură de 100,01 metri, ai voie să faci grinzile cum vrei tu.

- amuzanţi şi ofertanţii; s-au prins ei că e ceva trend în spaţiul public cu documentaţiile vechi care trebuie revizuite şi şi-au încercat norocul solicitând studii geo la zi, pe motiv că alea din 2011-2015 sunt depăşite, „alo, domnilor ofertanţi, geologia şi geotehnica „expiră” ceva mai greu”

- O zonă foarte sensibilă e în zona km 14-15 la Şardu, unde Search a proiectat la SF pe baza unor hărţi din 1900 toamna, evident, fără a se obosi să meargă în teren, şi a băgat autostrada printre case, în loc să meargă între sat şi DN1F unde e loc ca la Focşani (aproape). Aşa că primăria a dat un aviz în care solicită mutarea traseului. Ofertanţii întreabă contrariaţi cum e până la urmă, că ei trebuie să respecte şi cerinţele obligatorii ale beneficiarului (traseul din SF) şi avizele sau acordurile din certificatul de urbanism (avizul primăriei Sânpaul). CJ Cluj a dat-o cu manta, că se poate continua pe traseul propus, cu măsuri suplimentare de siguranţă pentru cetăţenii din zonă şi că trebuie un PUZ pe zona aia ce va fi avizat de primăria Sânpaul (evident, PUZ-ul nu există, CNAIR nu îl are, dar Antreprenorul ar trebui să oferteze măsurile din PUZ). Un OUG din 2018 exceptează aceste proiecte de interes naţional de la obligativitatea PUZ-ului (vezi cazul Pandele), deci posibil să facă la PT o şopârlă şi să scoată AC fără să mai obţină aprobare de la Sânpaul. Evident, singurii care vor avea de suferit din toată ecuaţia vor fi locuitorii Şardu.

- cireaşa de pe tort (care se repetă la fiecare licitaţie): „Se consideră că Antreprenorul a inspectat şi examinat şantierul şi împrejurimile sale, s-a edificat înainte de depunerea ofertelor asupra tuturor aspectelor relevante, natura solului şi subsolului, materialele necesare, a identificat toate riscurile şi poate depune o ofertă completă fără a fi nevoie de modificări de preţuri după semnarea contractului”. Păi de ce ne mai trebuie atunci SPF, SF, PT, AM, avize, studii geo, topo, arheo etc? Mergem în teren, examinăm şantierul şi gata, ştim ce e de făcut. Problema e că poate unii ofertanţi au ochi de examinator mai formaţi, alţii mai anchilozaţi şi atunci ofertele pot varia destul de mult. Şi fiind preţul cel mai mic, ajungem să câştige ca pe A0 „ochii mai anchilozaţi” cărora le mai scapă din riscuri.

- întreabă ofertanţii ce se întâmplă dacă vor fi necesare exproprieri suplimentare cauzate de proiectul „matur” de la SF; răspunsul CNAIR trece prin toate situaţiile ipotetice (exproprieri suplimentare produse de Antreprenor şi unde toate riscurile sunt la Antreprenor sau imprevizibilităţi ce nu pot fi din vina niciuneia dintre părţi şi în cazul căreia se pot utiliza rezervele de implementare), însă exact situaţia ridicată de Antreprenor nu e tratată; e patologică mentalitatea asta în CNAIR prin care în realitatea lor alternativă ei nu sunt de vină pentru nimic

- eventualele erori din proiectul „matur” de la SF se pot identifica în maxim 60 de zile de la ordinul de începere, după care a plecat baba cu colacii, nu se mai pot invoca erori din SF; deşi studiile topo, geo, arheo şi toate celelalte investigaţii în teren care pot identifica eventualele erori au termene de predare conform contractului după cele 60 de zile; cu alte cuvinte, Antreprenorul va trebui să grăbească foarte mult investigaţiile de teren pentru a identifica toate erorile în cele 60 de zile, eventual chiar să le facă înainte de semnarea contractului (după ce a fost declarat câştigător); o meschinărie necontractuală şi tristă cauzată de prostia CNAIR

- schimbările de normative de la SF până acum care modifică SF-ul pe partea de seismicitate, taluze, zone de protecţie a parapeţilor etc evident că sunt în cârca Antreprenorului, să le includă în PT; doar că la fel de evident e că acum trebuie să facă oferta pentru toate aceste modificări

- documentaţia pentru obţinerea avizelor necesare proiectului trebuie depusă în 56 de zile de la ordinul de începere, înainte de termenele contractuale pentru investigaţiile de teren/proiectul tehnic. Logic, nu?

- în proiectul „matur” de la licitaţie CNAIR a uitat să includă şi studiile de trafic

- CNAIR nu deţine un studiu geotehnic realizat pe normativul cel mai recent NP 074/2014 (e în litigiu cu Maltauro), aşa că să îl facă Antreprenorul la PT (şi evident, să oferteze acum ce va reieşi de acolo); totuşi, în marea ei mărinimie, CNAIR a „făcut rost” de studiul geologic făcut de Geostud pentru Maltauro şi îl pune la dispoziţie ofertanţilor

- „Studiul geotehnic aferent subsectiunii 3A2 evidentiaza o serie de fenomene de instabilitate, care insa nu sunt analizate din punct de vedere geotehnic, i.e. adancimea suprafetei de alunecare, directia de alunecare etc. In acest sens, este de la sine inteles faptul ca, pentru o analiza coerenta a fenomenelor de instabilitate, viitorul Antreprenor va avea obligatia efectuarii de investigatii dedicate, i.e. activitati de monitorizare inclinometrica. In masura in care aceasta activitate care, pentru o minima relevanta, trebuie sa se desfasoare pe parcursul unei perioade de cel putin 3 luni, fiind singura care garanteaza posibilitatea unei proiectari adecvate a solutiilor de consolidare.” Răspunsul CNAIR ca mai sus, Antreprenorul trebuie să găsească eventualele erori în 60 de zile de la ordinul de începere, după asta toate riscurile sunt la el. Şi evident, acum trebuie ofertat pentru ce va reieşi din acele investigaţii de teren.

- CNAIR a uitat să includă în proiectul „matur” coridorul de expropriere, l-a adăugat acum; ce e mai grav e că nu există exproprieri pentru Mihăieşti-Suplacu de Barcău. Răspunsul standard CNAIR e că „urmează lansarea licitaţiei pentru serviciile de cadastru”. Când? Urmează.

- „Elaboratorul SF a efectuat calculele de stabilitate locala si generala pentru taluzurile proiectate conform normativelor in vigoare la data elaborarii, rezultatele acestor calcule stand la baza alegerii solutiilor prezentate in documentatia tehnica. Aceste calcule nu au fost predate CNAIR, prin urmare nu pot fi puse la dispoziţia ofertanţilor”. Deci mergem pe promisiunea Search că şi-a făcut treaba.

- Pe zonele de debleuri adânci se pot modifica soluţiile în tuneluri/semi-tuneluri/polate. Evident, pe barba Antreprenorului dacă nu îşi dă seama foarte rapid despre aceste necesităţi.

- „Conform ghidului privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren (GT006-97), in zona exista un potential "mediu" spre "ridicat" de producere a alunecarilor cu o posibilitate "medie - mare" de alunecare si avand un coeficient mediu de risc Km de 0.31 - 0.80." In lumina celor de mai sus, va solicitam sa puneti la dispozitia potentialilor ofertanti rezultatele investigatiilor specifice pentru zonele de alunecari de teren, i.e. rezultate ale monitorizarii inclinometrice etc. De asemenea, va rugam sa puneti la dispozitia potentialilor ofertanti parametri reziduali ai rezistentei la forfecare a terenului de fundare (coeziunea si unghi de frecare interna rezultati fie din incercari de forfecare directa, fie din incercari triaxiale adaptate la specificul situatiei).” Răspuns CNAIR: „am pus la licitaţie tot ce am avut la dispoziţie.” Mai urmează 2 clarificări similare cu „nu avem domle mai mult de atât”.

- traseul Autostrăzii intersectează un sit de categorie A, fiind vorba de castrul şi vicusul roman de la Sutoru „Gura Căpuşului”. Să sperăm că nu ne vom bloca aici. În cazuri din astea excepţionale care pe deasupra sunt şi cunoscute ar trebui de la SF realizată o investigaţie arheologică serioasă, ca să ştim din timp dacă trebuie sau nu mutat traseul. Dar la „muncitorii” din CNAIR nu e important, merge leafa şi dacă se blochează proiectul, şi dacă nu.

- viteza de proiectare pe primii 2,3 km dinspre Nădăşel este 100 km/oră, restul e 120. IGPR cere 130 peste tot, vom vedea cum o să dreagă avizul ăsta.

- nu mai găseşte CNAIR avizele ISC, OCPI, cel referitor la scoaterea pădurilor din circuitul forestier, IGPR din CU 2008 pentru Nădăşel-Mihăieşti (la o altă întrebare, CNAIR răspunde că se va lua în considerare CU din 2017; deci, cu alte cuvinte, au aruncat la licitaţie tot ce au avut prin arhivă, chiar dacă CU şi avizele din 2008 nu mai sunt de actualitate)

- lipsesc avizele din CU 2017 pentru Nădăşel-Mihăieşti pentru utilităţile de canalizare, energie electrică şi salubritate, securitatea la incendiu, IPJ Rutier, Apele Române, Cultură Cluj, ANIF, planul topografic vizat de OCPI; CNAIR nu le are, le va obţine Antreprenorul la PT

- nu există un aviz de la CFR pentru traversarea de la Nădăşel, dar există un PV de mână din 2017 în care s-au deplasat CNAIR, CFR, Maltauro în teren şi au observat ce e pe acolo; în aviz nu se precizează nimic despre electrificarea din viitorul apropiat; dar până la urmă nu ar fi prima situaţie în care instituţiile statului nu comunică şi îşi dau seama când sunt în teren cu lucrările că se calcă unii pe alţii

- în documentaţia „matură” le-a scăpat şi nişte planşe din zona Crasna de pe tronsonul 4 (după Zalău)

- Ofertanţii zic că în soluţia SF sunt prea puţine separatoare de hidrocarburi conform calculelor făcute de ei, CNAIR zice că numărul final va rezulta la PT (evident, acel număr final trebuie ofertat acum)

- lipsesc planuri de situaţie şi secţiuni pentru lucrările hidrotehnice, studii hidrologice şi hidrotehnice, planuri de detaliu şi de amplasare a separatoarelor de hidrocarburi, studiile de impact asupra mediului; CNAIR nu are nimic, mai puţin studiile de impact asupra mediului care se găsesc pe site-ul ANPM (nici măcar nu au fost în stare să ofere link-ul exact, lene până la cer şi înapoi)

- Întrebare: !în planşele de pe Nădăşel-Mihăieşti nu apare drumul de întreţinere. Cum procedăm?” Răspuns: „Puneţi şi voi unde rămâne loc în zona expropriată”

- urmează tot felul de necorelări şi neconcordanţe în documentaţie pe partea de parapeţi, asfalt, straturi sub asfalt, drumuri de întreţinere, utilităţi, nu le detaliez pe toate, pe scurt „documentaţie matură”

- nu există detalii referitoare la interdistanţa coloanelor forate pentru zidurile de sprijin şi alte consolidări, planuri de situaţie etc

- un foraj identifică la 12 metri adâncime o cavernă; ce e acolo, cât de mare, ce lucrări sunt necesare? Nimeni nu ştie. Evident, e treaba Antreprenorului să oferteze în „orb”

- un ofertant a făcut nişte calcule mai laborioase şi i-au ieşit 100.000 de metri de coloane forate pentru consolidări vs 15.000 în documentaţia „matură” CNAIR; ziduri de sprijin 10.000 metri faţă de 871 la CNAIR; jetgrout 134.000 vs 0 la CNAIR; coloane din piatră 110.000 vs 45.000 CNAIR; 15.000 de metri suplimentari de piloţi foraţi pentru poduri; 3000 de tone suplimentare de componente de metal pentru structurile secundare; Evident, CNAIR a pus la dispoziţie tot ce a avut, e treaba Antreprenorului la PT să facă breviare de calcul şi alte modificări faţă de SF.”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: