Guvern: Există riscul unor pene de curent „pe scară largă” în România. Sfaturi pentru populație

România se confruntă cu riscuri crescute legate de siguranţa aprovizionării cu energie electrică, în condiţiile în care importurile ating cote alarmante, se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de Guvern.

Există un risc real ca SEN să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la căderi de tensiune

„Securitatea energetică a României se află într-o situație pusă la încercare atât din factori externi, cât și interni. Astfel, pe fondul investițiilor practic inexistente în ultimii ani în domeniul producerii de energie necesare pentru acoperirea bazei curbei de sarcină, a războiului din Ucraina și a creșterii dependenței de resurse energetice importate din afara Uniunii Europene, echilibrul între cererea și oferta de energie electrică a fost afectată, generând prețuri mari pentru consumatori și afectând securitatea aprovizionării cu energie electrică și siguranța SEN. Tot ca efect al conflictului de la granită și a acțiunilor Federației Ruse în Republica Moldova, România a asigurat sprijin și resurse vecinilor noștri, punând presiune suplimentară pe securitatea aprovizionării cu energie electrică și siguranța SEN”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind declararea proiectului de investiții „Centrala electrică MASS Mintia“ ca proiect de importanţă naţională în domeniul energiei electrice.

„Fără astfel de proiecte, există un risc real ca SEN să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă. În plus, SEN se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv din cauza integrării unor surse de energie intermitente (precum energia eoliană și solară), care necesită echilibrarea cererii și ofertei, iar începând din 2027 urmează a fi retrasă din exploatare, pentru lucrări de retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă din cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., care are o putere instalată de 700 MW”, se menționează în documentul citat.

O consecință negativă pentru SEN, generată în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene și fotovoltaice), cu producție cu caracter intermitent, este creșterea dezechilibrelor generate. Funcționarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) și a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variații foarte mari de putere (la creștere, cât și la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât și a vitezei de variație, atât în timpul vârfului de sarcină cât și a golului de sarcină. Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină), conduce la creșterea semnificativă a energiilor de echilibrare și implicit a costurilor cu echilibrarea SEN.

„În aceste condiții, în prezent se poate constata un deficit al capacităților energetice capabile să asigure echilibrarea SEN, din cauza lipsei, în principal, a centralelor capabile să asigure rapid creșterea sau reducerea puterii la nivelul valorilor solicitate de Dispecerul Energetic Național. Prin urmare, grupurile de producere de energie electrică cu flexibilitate ridicată sunt astfel esențiale pentru evitarea dezechilibrelor de pe piața energetică și pentru asigurarea unei aprovizionări stabile și continue cu energie, iar astfel de unități sunt, în general, grupuri de producere pe bază de energie hidroelectrică, pe gaze sau unități de stocare”, se menționează în proiectul de hotărâre privind Centrala electrică Mintia.

Centrala Mintia va contribui la creșterea siguranței în alimentarea cu energie

Astfel, Centrala Mintia va contribui la creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică, asigurarea echilibrării sistemului energetic național și contribuirea la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea gazului natural ca și combustibil pentru producerea energiei electrice.

Centrala va fi racordată la Sistemul Național de Transport gaze naturale printr-o conductă de transport gaze naturale nouă, ce urmează a fi realizată de SNTGN Transgaz, conductă ce va fi cuplată la conducta existentă Dn800 BRUA a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale. Prin HG nr.129/2023, investiția „Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia” a fost declarată drept “proiect de importanță naturală în domeniul gazelor naturale”.

De asemenea, în data de 31.05.2024, Ministerul Energiei a semnat cu S.N.T.G.N. Transgaz S.A. un contract de finanțare pentru construirea conductei de transport gaze naturale în vederea alimentării centralei electrice ce se va construi la Mintia, proiect cu o valoare totală de 300.688.749,27 lei (60.429.017,71 euro), valoarea finanțării din Fondul pentru modernizare fiind de 33.970.205,58 lei (6.826.947 euro).

Costurile aferente construirii și punerii în funcțiune a centralei electrice Mintia vor fi finanțate din surse proprii sau atrase în nume propriu, ale societății Mass Global Energy Rom S.R.L..

Occidentul face scenarii legate de „blackout“. România nu are un plan de răspuns

Autorităţile din România nu au luat, se pare, în calcul o pană masivă de curent electric atunci când au realizat un plan de acţiune în caz de dezastre. Concret, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a preluat din anul 2001 partea de Protecţie Civilă a populaţiei realizează anual un raport al eventualelor riscuri de dezastre. Astfel, într-un ultim astfel de raport nu se spune nimic despre un astfel de eveniment. Concret, sunt menţionate cutremure de pământ, incendii de pădure, inundaţii, urgenţă radiologică şi epidemii, pentru care au şi fost realizate căte o „Concepţie Naţională de Răspuns”.

În plus, raportul mai trece în revistă riscuri majore de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sau de accidente de transport implicând substanţe periculoase, dar nimic despre o urgenţă energetică.

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, declara în 2021 că Austria şi Germania fac periodic scenarii de acest gen pentru că au centre înfiinţate cu acest scop care identifică astfel măsurile care ar fi obligatoriu de luat de autorităţi în astfel de cazuri. „Germania şi Austria au centre care fac scenarii legate de «blackout». Sunt înfiinţate exact în acest scop. Iau 4-5 scenarii privind posibilitatea unui «blackout», inclusiv pe motive de terorism energetic şi parcurg toate posibilităţile. Vorbesc de o probabilitate… Fac asta de 40 de ani, nu este o noutate. Aceste scenarii au în spate o analiză probabilistică. În România ne lovim de probleme din cauza chiciurei care se aşază pe cablurile de înaltă tensiune şi le rup. Dar astfel de probleme sunt remediate relativ repede”, a spus Dumitru Chisăliţă pentru „Adevărul”.

Şi George Niculescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, susţine că există pericolul unui „blackout“, dar e nevoie de un cumul de foarte mulţi factori ca să se întâmple lucrul acesta. „Eu nu aş vrea că lumea să se alarmeze, de aceea am ales să ies, în ideea de a clarifica cât de cât lucrurile. Dacă este o ştire sau o ipoteză iminentă trebuie poziţionată în timp, dar să vorbeşti la modul general că va fi un «blackout» în următorii 5 ani, e relativ, lucrurile acestea trebuiesc digerate puţin şi tratate cu profunzime”, a declarat George Niculescu.

Cum este format sistemul energetic european

Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează ţările Uniunii Europene, ceea ce, potrivit experţilor, ar face imposibilă o pană generală de curent care să se întindă pe un interval mai mare de timp. Apoi, chiar dacă s-ar opri livrarea de gaze prin Ucraina, scenariu puţin probabil, continentul ar fi în continuare alimentat cu gaz natural prin Nord Stream 1. În fine, un alt scenariu luat în calcul de autorităţile de la Viena e un atac cibernetic de amploare asupra sistemului energetic, este şi el puţin probabil, deoarece există un sistem european de protecţie a spaţiului cibernetic.

Reamintim că la începutul anului 2021 a avut loc o masivă pană de curent care a afectat şi România. În data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina. 200.000 de gospodării au rămas fără energie, în toată Europa, iar aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia.

Trusa de supravieţuire

Armata austriacă a sfătuit cetăţenii să îşi facă rezerve pentru a face faţă unor pene de curent masive. Acestea sunt similare celor recomandate de autorităţile europene în mai toate genurile de dezastre. Este vorba de o trusă de supravieţuire din care nu trebuie să lipseacă un radio cu baterii, o lanternă, apă de băut (2 litri de persoană pe zi; 3-5 zile), băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă pentru două săptămâni (paste, orez, conserve…), medicaţie esenţială pentru două săptămâni, trusă de prim ajutor şi articole de toaletă. Apoi este recomandat ca maşina să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin, pentru că benzinăriile nu ar funcţiona.