România vrea să plafoneze dobânzile la credite. Cum abordează alţii restricţiile sau lipsa lor?

România vrea să plafoneze dobânzile la
credite. Cum abordează alţii restricţiile sau lipsa lor?

Statele membre UE abordează diferit controlul ratelor dobânzii, iar unele ţări justifică absenţa restricţiilor prin faptul că acestea reduc accesul la credite şi provoacă distorsiuni grave în economie. În România, mai mulţi parlamentari au propus plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare şi de consum. În acest context, este important de văzut şi „cum e la alţii”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Consultarea literaturii economice arată că există diferenţe considerabile în atitudinea statelor membre UE în ceea ce priveşte reglementarea preţului creditului de consum, potrivit unei analize realizate de Banca Naţională a României (BNR):

  • unele state membre au introdus plafoane stricte de rate ale dobânzii, întrucât creditele cu preţuri înalte pot agrava situaţia financiară a consumatorilor şi reflectă proasta funcţionare a pieţelor, în special pentru credite de valoare mică;
  • în multe din statele membre care au reglementat domeniul, acestea au abordat în general categorii specifice de împrumuturi şi măsurile respective s-au întemeiat pe studii de impact care au ţinut cont de situaţiile din pieţele respective

·         {C}alte ţări justifică absenţa unor asemenea reglementări, în special prin aceea că plafoanele vor reduce accesul la credit, mai ales pentru persoanele cu mijloace financiare modeste.

·         {C}În plus, trebuie precizat că şi în situaţia în care reglementează preţul creditului, statele membre UE se diferenţiează în legătură cu gradul şi modul în care realizează aceasta.  

Tipuri de restricţii asupra ratelor dobânzii

Înainte de a analiza experienţa în domeniu a unor state membre UE, este util să fie prezentată o tipologie a restricţiilor asupra ratelor dobânzii la credite. Un studiu IIF/ZEW din 2009, întocmit de către un grup de experţi pentru Comisia Europeană, defineşte termenul “restricţii asupra ratelor dobânzii’ ca însemnând toate prevederile legale care limitează preţul în contractele de credit.

Potrivit acestui studiu, restricţiile privind ratele de dobândă (interest rate restrictions - IRR) se clasifică în restricţii directe asupra  nivelului ratelor de dobândă (dobândă convenţională, penalizatoare) şi restricţii indirecte asupra metodelor de calcul (dobânda anuală efectivă - DAE, dobânda compusă, variabilitate), alte restricţii în privinţa elementelor de cost şi restricţii privind parametri ai creditului (rate, scadenţă, suma creditului). Restricţiile directe limitează rata contractuală sau nivelul dobânzii ce pot fi aplicate, în timp ce restricţiile indirecte au impact asupra costului creditului.

BNR precizează că restricţiile directe pot îmbrăca forma unor plafoane absolute, fixe (Grecia, Irlanda,  Malta) sau a unor plafoane relative bazate pe o rată de referinţă (Belgia, Estonia, Franţa, Slovenia, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Slovenia). Plafoanele relative pot fi bazate pe o rată de referinţă a băncii centrale/rată de dobandă legală (referinţă exogena) sau pe o rată medie a dobânzilor pieţei (referinţă endogenă). Plafoanele ce depind de o referinţă exogenă prezintă dezavantajul că este foarte dificil de stabilit nivelul lor corect, astfel încât să nu se producă perturbaţii importante pe pieţe.

Unele ţări au plafoane numai în mod excepţional: de exemplu,  în Spania, plafoanele se aplică numai pentru creditul în descoperit de cont şi anumite împrumuturi pentru locuinţe cu caracter social; în Irlanda numai pentru uniuni de credit şi “moneylenders”; în Grecia pentru non-bănci; în Olanda sunt excluse creditele ipotecare etc.

Se declară adesea în spatiul public autohton că toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia României, aplică plafoane de credit. Studiul ZEW a identificat 14 ţări care aplicau plafoane asupra dobânzilor contractuale de stipulat în contracte de credit tipice. Alte 13 ţări nu aveau astfel de plafoane.

Situaţia plafoanelor de rate ale dobânzii în ţări UE selectate

Secţiunea de faţă a articolului prezintă situaţia plafoanelor aplicate asupra ratelor dobânzii contractuale remuneratorii (restricţii directe) în ţări selectate din UE: Germania, Spania, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Slovenia.

Germania

În această ţară nu există un plafon stabilit prin lege care să limiteze nivelul dobânzii la credite. Totuşi, jurisprudenţa - bazată pe decizii ale instanţelor judecătoreşti - limitează flexibilitatea entităţilor ce oferă împrumuturi, impunând ca acestea să nu solicite dobânzi mai mari decât dublul ratei medii a pieţei. Jurisprudenţa impune şi o a doua condiţie, prin limitarea plafonului la o marjă fixă predeterminată, stabilită la 12 puncte procentuale peste rata medie a dobânzii.  În cazul unei dobânzi medii de 30%, plafonul va fi de 42%, faţă de 60%, dacă s-ar aplica numai prima regulă. Din iulie 2013, ratele medii ale pieţei (iniţial calculate de Bundesbank) sunt cele comunicate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Spania

Spania se află la început de drum în ceea ce priveşte introducerea unor plafoane obiective la dobânzile aferente creditelor bancare. Există limite doar pentru anumite categorii specifice de împrumuturi: împrumuturi în descoperit de cont şi împrumuturi pentru locuinţe cu caracter social. Prin urmare, ratele dobânzilor la creditele pentru consumatori se stabilesc, în general, în mod liber conform înţelegerii între părţi. Totuşi, în această ţară există o interdicţie generală a camătei care nu limitează protecţia exclusiv la consumatori. Pe piaţa financiară, interdicţia apără interesele oricăror persoane care contractează credite bancare, indiferent dacă sunt consumatori sau nu. În conformitate cu legea Azcarate din 1908, încă în vigoare, se sancţionează drept camătă, printre altele, “orice contract de împrumut în care se stipulează o dobândă superioară celei normale a banilor, ce este în mod manifest disproporţionată”. În Spania, nu există o rată oficială a camătei, plecând de la care orice dobândă superioară să fie declarată camătă. Camăta este un concept relativ care se determină ca exces de costuri peste media pieţei. În materie de camătă, tribunalele decid de la caz la caz, formându-şi în mod liber convingerea lor. Totuşi, jurisprudenţa consideră că există camătă când dobânzile depăşesc dublul dobânzii medii ordinare pentru operaţiuni din categoria celei analizate (Decizia 628/2015 a Tribunalului Suprem din 25 noiembrie 2015). Ratele medii au ca referinţă “ratele de dobândă practicate de entităţi” care sunt publicate de banca centrală a Spaniei. Totuşi, entităţile pot justfica existenţa unor circumstanţe excepţionale care să explice stipularea unei dobânzi mai mari decât cea normală a banilor. Utilizând conceptul de camătă, instanţele judecătoreşti au anulat anumite împrumuturi pe care le-au considerat ca încălcând legea privind camăta. 

În noiembrie 2017, Congresul Deputaţilor din Spania, la iniţiativa Partidului Popular, a aprobat o propunere prin care a cerut guvernului acestei ţări să elaboreze o nouă reglementare care să întărească protecţia utilizatorilor de servicii financiare prestate de entităţi care nu sunt supravegheate de niciun organism oficial (de ex.  Banca Spaniei şi CNVM).  Solicitarea are în vedere  faptul că sectorul creditelor private acordate de entităţi nefinanciare s-a dezvoltat puternic în Spania în anii care au urmat crizei economice. În cadrul acestui sector, există o puternică  varietate în modul de acordare a finanţării private, de la împrumuturi cu garanţii ipotecare, minicredite rapide care se acordă prin telefon mobil sau Internet şi inclusiv credite garantate prin amanetarea de vehicule. Mulţi dintre creditorii privaţi sunt domiciliaţi “off-shore” şi toţi se caracterizează prin costul ridicat al finanţării oferite clienţilor lor, un exemplu de credit cu dobândă de peste 5.000% (rata anuala efectivă) fiind prezentat pentru exemplificare în şedinţa plenară a Congresului Deputaţilor din 17 noiembrie 2017. Este posibil ca reglementarea solicitată guvernului să conducă la stabilirea de plafoane de dobânzi în sectorul creditelor private acordate de entităţi nefinanciare, în special în legătură cu “creditele rapide”.

Marea Britanie

În general, Marea Britanie poate fi considerată ca o ţară care aplică controale subiective în privinţa ratelor dobânzii instanţelor judecătoreşti revenindu-le sarcina de a determina dacă relaţia dintre creditor şi debitor este incorectă pentru acesta din urma.  În acest sens, în studiul IIF/ZEW din 2009, Marea Britanie nu a fost menţionată ca ţară ce aplică restricţii directe asupra dobânzilor, deşi legislaţia naţională stabilea o limită în privinţa nivelului ratelor dobânzii pentru uniunile de credit (“credit unions”). Poziţia adoptată de autorii studiului se explică prin aceea că împrumuturile uniunilor de credit deţineau o pondere redusă în totalul creditării. În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la împrumuturile cu cost ridicat, ce sunt acordate pe termen scurt (“high cost short-term credit - HCSTC”). Măsura priveşte doar un segment al unui sector de creditare relativ marginal (“high-cost credit”), aflat în opoziţie cu “mainstream credit”.

În ceea ce priveşte camăta, potrivit raportului IIF/ZEW, aceasta este considerată a reprezenta împrumuturi acordate cu dobânzi excesive sau exorbitante, dar nu există un astfel de  termen în legislaţie şi nu există sancţiuni legale pentru un astfel de comportament dacă entitatea ce acordă împrumuturi este autorizată de autoritatea de reglementare competentă.

În decursul timpului au fost făcute încercări de asociaţiile de consumatori de a se introduce plafoane de dobânzi, inclusiv prin înaintarea de amendamente în acest scop cu ocazia discutării unei noi legi privind serviciile financiare în anul 2010. Aceste amendamente nu au fost agreate, dar Guvernul a însarcinat Office of Fair Trading să analizeze problematica plafoanelor de dobânzi ca parte a unei analize mult mai largi privind pieţele de credit cu costuri înalte ale dobânzii. Un raport final a fost publicat în iunie 2010. În 2011, guvernul britanic a solicitat un raport Universităţii din Bristol în privinţa impactului costului total al introducerii unei limite de dobândă pe piaţa creditului cu cost înalt. Concluziile celor două rapoarte au convins guvernul britanic că, la acel moment, impunerea unui plafon variabil asupra costului total al creditului nu era soluţia de rezolvare a problemelor ce afectau consumatorii pe pieţele de credit pe termen scurt. Totuşi, guvernul nu a vrut să închidă calea unei soluţii de acest tip în viitor. În consecinţă, guvernul a introdus în Legea privind Serviciile financiare din 2012 atribuţii în domeniul stabilirii plafoanelor de dobândă pentru creditele HCSTC pentru noua autoritate de protecţie a consumatorilor din sectorul financiar (Financial Conduct Autority - FCA), care era programată a-şi  începe activitatea în aprilie 2014.  FCA a decis să limiteze preţul împrumuturilor cu cost înalt şi pe termen scurt, începând cu data de 1 ianuarie 2015, pentru o perioadă de probă de 2 ani.  În acest sens, au fost introduse trei limite: dobânda la împrumuturi nu poate depăşi 0,8% pe zi din suma împrumutată; există o limită în privinţa costurilor în caz de default de 15 lire sterline; şi limita totală de cost înseamnă că împrumutatul nu va trebui niciodată să ramburseze mai mult de 100% din suma împrumutată. Precizăm că un împrumut cu cost înalt pe termen scurt este definit în manualul FCA drept un  credit reglementat care are o rată anuala efectivă de cel puţin 100% şi trebuie să fie rambursat (sau substanţial rambursat) în termen de un an. De asemenea,  definiţia exclude o serie de împrumuturi specifice pe termen scurt. Limitele amintite mai sus au fost înnoite în anul 2017, pentru o perioadă de trei ani. În prezent, FCA analizează celelalte pieţe de credit cu cost înalt pentru a determina dacă sunt necesare intervenţii de politică.

Franţa

În Franţa, legislaţia privind camăta determină stabilirea de plafoane asupra ratelor de dobândă practicate de instituţiile de credit şi societăţile de finanţare. Potrivit art. L.313-3 din Codul Consumului, orice împrumut convenţional acordat la o rată globală efectivă care depăşeşte, la momentul acordării, cu mai mult de o treime rata efectivă medie practicată în cursul trimestrului precedent de către instituţiile de credit pentru operaţiuni de aceeaşi natură ce comportă riscuri similare, constituie un împrumut acordat în condiţii de camătă. Instituţiile de credit nu pot acorda un împrumut cu o rata superioară plafonului privind camăta aplicabil.

În prezent, plafoane privind camăta sunt aplicabile în situaţia a patru categorii generale de împrumuturi:

  • împrumuturi de consum acordate particularilor;
  • împrumuturi imobiliare acordate particularilor;
  • împrumuturi acordate persoanelor juridice care nu au o activitate economică;
  • descoperit de cont acordat întreprinderilor.

Urmare legii pentru iniţiativă economică din 1 august 2003 şi a legii din august 2015 în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii, celelalte tipuri de împrumuturi către întreprinderi nu mai fac obiectul unor rate de dobânzi plafonate.

Ratele efective medii practicate de instituţiile de credit şi de societăţile de finanţare (cuprinse într-un eşantion), în baza cărora se obţin ratele plafon privind camăta, sunt calculate de către Banca Franţei. Pentru creditele de consum sunt stabilite trei plafoane în funcţie de mărimea creditului, ratele fiind mai ridicate pentru împrumuturile de valori mai mici datorită impactului mult mai mare al cheltuielilor fixe de acordare a finanţării în calculul ratelor efective. De exemplu, plafonul de dobanda pentru creditele cu o valoare mai mica de 3000 de euro este de 20,88 %,  în timp ce acest plafon este de 5,85% pentru creditele cu o valoare mai mare de 6000 de euro.

Slovacia

Slovacia aplică un sistem obiectiv de control asupra ratelor dobânzii la creditele de consum. Potrivit legislaţiei naţionale, dobânda maximă permisă este de două ori valoarea dobânzii anuale efective medii la tipul respectiv de credit de consum acordat de instituţiile de credit şi sucursalele băncilor straine pentru trimestrul ce precede încheierea contractului de credit (exista 31 de plafoane în funcţie de tipul, suma şi scadenţa creditului). Ratele de referinţă sunt stabilite de către Ministerul de Finanţe în colaborare cu Banca Naţionala a Slovaciei, pe baza informaţiilor transmise de entităţile precizate în legea privind creditul de consum.  Plafoanele fixe sunt stabilite cu o frecvenţă trimestrială şi sunt publicate pe pagina de web a Ministerului de finanţe al Republicii Slovace.

Slovenia

În legislaţia slovenă, există mai multe tipuri de restricţii aplicate asupra nivelului dobânzilor. Pentru creditele de consum, plafonul de dobândă este de doua ori dobânda anuală efectivă medie pentru bănci şi băncile de economii, publicată de Banca Sloveniei, de doua ori pe an, în Buletinul Oficial. Banca centrală calculează mai multe plafoane de dobânzi în functie de scadenţa şi suma creditelor. Potrivit raportului IIF/ZEW din 2009, plafoanele se aplică numai în relaţie cu creditul nebancar.

În concluzie, potrivit BNR, impunerea de restricţii asupra dobânzilor la credite reprezintă o problemă complexă, ţările din UE având abordări opuse în această privinţă. Unele ţări utilizează anumite forme de restricţii asupra creditelor, altele justifică absenţa acestora prin faptul că ele reduc accesul la credite şi sunt de natură să provoace distorsiuni grave în economie. În ţările care aplică restricţii, un instrument utilizat adesea este reprezentat de legislaţia împotriva camătei. Ţările care au plafoane, în marea lor majoritate, au optat pentru cele relative. Cele mai multe dintre acestea stabilesc plafoane bazate pe referinţe endogene (rate medii ale dobânzilor pieţei). Foarte puţine ţări folosesc plafoane ce se construiesc plecând de la referinte exogene (de ex. rata de referinţă a băncii centrale) datorită faptului că este dificil să se stabilească nivelul lor optim. Există ţări ce au o rată unică de dobândă, dar cele  mai multe optează pentru stabilirea de rate multiple pentru diferite tipuri de credit, sume împrumutate şi scadenţe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările