„Cuiburile“ Maiei Ştefana Oprea se văd la Palatul Mogoşoaia
0
Zgribuliţii care vizitează în aceste zile grele de iarnă Palatul Mogoşoaia au şansa de a vedea, în galeria Foişor de la baza monumentalei clădiri, şi expoziţia „Nest(s)“ a tinerei artiste Maia Ştefana Oprea, una dintre cele mai interesante propuneri expoziţionale ale anului care se încheie, venind de la una dintre cele mai importante artiste „ale momentului“. Expoziţia e deschisă până pe 8 ianuarie 2019.
„Nest(s)“ / „Cuib(uri)“ este, practic, cel de-al treilea installment al Maiei Ştefana Oprea, dintr-o „trilogie“, o serie de expoziţii care mai cuprinde „Locus Neminis“ (galeria Kube Musette, vernisaj pe 3 august 2017) şi „Locus Neminis II“ (Annart Gallery, vernisaj 5 iunie 2018, una dintre cele mai valoroase expoziţii din vara anului care se încheie în aceste zile).
„Viaţa în păduri“, după Maia Oprea
Maia Oprea este „obsedată“ de Thoreau (unul dintre întemeietorii transcendentalismului) şi de cartea acestuia „Walden“ (1854) – subintitulată „sau Viaţa în păduri“ –, aşa că expoziţiile acestea funcţionează ca o mult-dorită „reîntoarcere (subiectivă a artistei) la natură“, din ce în ce mai iluzorie în lumea mecanicistă şi tehnicistă în care trăim. Artista îşi mută viaţa în operă şi invers, aşa că orice i se află în preajmă (sau în minte) poate intra în lucrări, una dintre picturi, de exemplu, fiind împănată cu citate din „Posibilitatea unei insule“ a lui Houellebecq, carte pe care Oprea o citea la momentul conceperii lucrării.
În totul, aceste expoziţii şi lucrări continuă demersul vechi de ani întregi al Maiei Ştefana Oprea de „conservare“, de „arhivare“ a propriilor lucrări (şi a propriei vieţi) – activitate în care e susţinută constant de curatoarea ei de cursă lungă, Raluca Băloiu –, demers care-a dus, acum câţiva ani, în toamna lui 2016, la expoziţia-capodoperă (în sensul de întreg, nu de o anume lucrare în sine) artista primind, anul următor, prestigiosul şi substanţialul Premiu Brâncoveanu.
„Trăiesc în propria-mi creaţie“
Dar să-i dăm cuvântul curatoarei Raluca Băloiu pentru ca să prezinte această nouă expoziţie a artistei sale preferate:
„Maia Ştefana Oprea invită privitorul în spaţiul ei creativ pe care-l relochează la galeria Foişor a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia. Nest(s) reprezintă spaţiul identitar în care artista îşi desfăşoară activitatea, şi totodată Nest(s) reprezintă propria-i operă. Cu ceva vreme în urmă autoarea mărturisea că „trăieşte în propria creaţie, ca într-un organism într-o continuă desfăşurare“. Tocmai acest spaţiu intim M.Ş. Oprea îl face cunoscut publicului printr-o instalaţie in situ care cuprinde obiecte, desene, artă video, picturi autoreferenţiale.
„Tânăra de la arhiva de viaţă“ (precum o caracteriza Gabriela Massaci) reciclează obiectele din imediata vecinătate (plante, cărţi, petale de trandafir, praf vegetal) transpunându-le în sculpturile-obiect. Fiecare lucrare din expoziţia M.Ş. Oprea poartă cu sine memoria reciclată a obiectelor autoreferenţiale. Fie că este vorba de pânze anterioare sau de obiecte uzuale, M.Ş. Oprea le reciclează inserându-le în noile lucrări.
Astfel, artista pune în discuţie noi posibilităţi pe care opera de artă le poate dobândi în relaţia cu propriul autor. Timpul şi spaţiul sunt factorii decisivi care determină recontextualizarea operei prin reciclarea conţinutului şi formei obiectului artistic.
În ce fel va fi revalorificată forma iniţială într-un alt spaţiu, dar în altă perioadă de timp? Ce presupune ieşirea din propriul CUIB/NEST, dar confruntarea cu cel comun CUIB(URI)/NEST(S)? Cât din spaţiul personal devine spaţiu comun, cât din spaţiul comun devine spaţiu personal?! Pornind de la metafora cuibului de pasăre, M.Ş. Oprea identifică atelierul cu propriul CUIB; iar spaţiul comun este echivalentul CUIBurilor.
Concurenţa celor două spaţii şi lupta pentru supremaţia unuia sau altuia este redată prin amplasarea unui joc de GO pe tabla mare a unuia dintre pereţii galeriei.
Astfel, privitorul este provocat la un exerciţiu de imaginaţie, în care piesele de GO pot adera la spaţiul intim al atelierului-CUIB sau, dimpotrivă, la spaţiul comun al CUIBurilor.“ (Raluca Băloiu, critic de artă, curator)
Mai multe despre excepţionalitatea ca artistă a Maiei Ştefana Oprea aici: CARTEA DE ARTĂ „Stivuire“, by Maia Ştefana Oprea. Sau despre victoria spiritului asupra materiei
Maia Ştefana Oprea a absolvit Universitatea Naţională de Arte Plastice din Bucureşti, secţia Pictură – licenţa în 2012 şi master în 2015, cu burse de studii universitare în Franţa, École Nationale Supérieure d’Art de Grenoble şi Haute Ecole des Arts du Rhin, Strasbourg şi în SUA, la Savannah College of Art and Design. A susţinut expoziţii personale în România (Colony Art Gallery, Kube Musette, Galeria AnnArt), în Tunisia (2014), a avut trei expoziţii în UK în 2005 (ICR Londra, Liverpool şi Southampton) şi în Italia (2005). În 2017, Maiei Ştefana Oprea i s-a acordat Premiul Matei Brâncoveanu pentru Arte Vizuale.
Se încarcă comentariile...
