
UE, şapte evoluţii majore în 2016
E ora bilanţului. Ce putem reţine din anul care se încheie, dacă-l privim din perspectiva Uniunii Europene? Aş nota şapte evenimente politice importante, care au privit comunitatea europenilor în 2016.
E ora bilanţului. Ce putem reţine din anul care se încheie, dacă-l privim din perspectiva Uniunii Europene? Aş nota şapte evenimente politice importante, care au privit comunitatea europenilor în 2016.
Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit vineri cu liderii Germaniei, Marii Britanii, Franţei, Italiei şi Spaniei, la Berlin, pentru a discuta despre mai multe probleme de securitate şi economice cu care se confruntă partenerii transatlantici, cu aproximativ două luni înainte de schimbarea administraţiei de la Casa Albă, relatează Associated Press.
Barack Obama şi Angela Merkel au subliniat joi după-amiază importanţa continuării negocierilor pentru semnarea Parteneriatului Transatalantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) între Washington şi Bruxelles. Cei doi lideri au discutat la Berlin cu ocazia ultimului turneu european al lui Obama în calitate de preşedinte al Statelor Unite.
Şeful Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, l-a îndemnat joi pe preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, să-şi nuanţeze intenţiile politice, enumerând mai multe dosare asupra cărora îşi doreşte clarificări.
Activiştii olandezi au declarat sâmbătă că au acumulat aproape două treimi din semnăturile necesare pentru a forţa guvernul să organizeze un referendum cu privire la noul acord comercial UE-Canada (CETA), în ceea ce se poate dovedi un regres în afacerea proaspăt încheiată, transmite AFP.
Germania şi Franţa vor să îngheţe negocierile privind acordul comercial care ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber-schimb a lumii, chiar dacă Executivul european şi celelalte state membre îl susţin.
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat că negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP), un acord de liber-schimb negociat între Statele Unite şi Uniunea Europeană, au eşuat, relatează Reuters.
Claudiu Crăciun a discutat cu politologul britanic Simon Hix – care încearcă să creadă că UE încă mai are şanse de a ieşi cu bine din actualele sale crize suprapuse. Dar cine să lucreze la asta?
Pe 6 mai va avea loc la Bucureşti a IV-a ediţie a forumului europenist anual Eurosfat. Principalul subiect al dezbaterilor din acest an este deţinerea de către România a preşedinţiei Uniunii Europene în 2019. (Notă: veţi găsi acolo şi o serie de ediţii ale revistei FP România - partener media al evenimentului.)
Preşedintele american Barack Obama a declarat duminică, într-o conferinţă de presă comună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că Uniunea Europeană trebuie să „meargă în continuare înainte“ în negocierile asupra acordului comercial SUA-UE (TTIP), relatează Associated Press.
Comisia Europeană (CE) analizează posibilitatea introducerii obligativităţii vizelor în Uniunea Europeană pentru cetăţenii SUA şi Canadei, ceea ce ar putea duce la creşterea tensiunilor transatlantice în contextul negocierilor purtate între Bruxelles şi Washington pentru un amplu acord de liber schimb, aşa-numitul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), relatează agenţia de presă Reuters.
Unul dintre cele mai disputate tratate de liber schimb din istorie, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP) dintre UE şi SUA ar putea fi încheiat, la nivel de negocieri, anul acesta.
De ce au devenit unii lideri europeni virulent antiamericani, acum, cînd se resimt pregnant efectele retragerii Americii din lume? De ce îşi manifestă antiamericanismul tocmai cînd Europa e prinsă în cleştele putinismului şi islamismului? Ce consecinţe poate avea concubinajul cu liderii autoritari din vecinătate asupra coeziunii europene, deja şubrede? Care va fi impactul asupra credibilităţii UE, nu doar în lume, ci în faţa propriilor cetăţeni?
Înaltul Reprezentant pentru Comerţ al Statelor Unite, Michael Froman, a declarat că Marea Britanie s-ar putea confrunta cu aceleaşi taxe vamale ca Brazilia, India sau China în situaţia în care părăseşte Uniunea Europeană.
Europa pare să îşi fi încălcat promisiunea de a impune standarde stricte de mediu, arată un document „scurs” în presă de la ultimele negocieri din Miami privind acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite (TTIP).
România vrea să rămână şi rămâne competitivă „punând foarte multă presiune pe forţa de muncă din ce în ce mai îmbătrânită şi mai deprofesionalizată“ ceea ce „împinge generaţia tânără spre migraţie“, a declarat, vineri, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Berlin împotriva unui eventual acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite, despre care spun că este anti-democratic şi va scădea securitatea alimentară, securitatea locurilor de muncă şi standardele de mediu.
Săptămâna trecută m-am bucurat să vorbesc despre securitate energetică în cadrul Forumului Economic de la Krynica, Polonia, într-un panel moderat de Antonia Colibăşanu de la Stratfor. M-am aflat alături de Peter Chase (vicepreşedintele Amcham Europe), Witold Waszczykowski (vicepreşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului polonez) şi Frances Burwell (Atlantic Council).
Statul român va deveni în curând semnatar al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), care va fi stabilit între UE şi SUA, fără să participe la negocieri şi fără să-şi informeze cetăţenii asupra pericolelor majore pe care acest tratat le cuprinde pentru România.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie controversată în cazul Vincent Lambert vs. Franţa: a permis eutanasierea acestuia. Controversa provine atât din starea medicală a acestuia, cât şi datorită principiilor Curţii şi eticii medicale. În alte zone ale lumii, jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului sunt reţinuţi şi supuşi tratamentelor rele, iar Marea Britanie ar putea renunţa la jurisdicţia CEDO.
Acordul comercial transatlantic, aflat în curs de negociere între autorităţile europene şi cele americane, a primit, joi, primul semnal de susţinere din partea Parlamentului European, obţinând aprobarea Comisiei de Comerţ. Recomandările Comisiei urmează să fie aprobate de plenul PE şi apoi de Consiliul UE pentru a intra în vigoare.
În această perioadă, există o serie de parteneriate sau înţelegeri la nivel internaţional ce privesc domeniul comerţului internaţional ce ar putea periclita drepturile omului, statul de drept şi legislaţia naţională, dacă nu sunt bine articulate. În alte zone, legislaţia muncii nu există în practică, cu atât mai puţin drepturile omului, iar activismul pentru drepturile omului este aspru pedepsit.
Bătălia fraţilor Micula cu UE în cazul despăgubirilor câştigate din partea României la Curtea de Arbitraj de la Washington, faţă de care Comisia Europeană a decis că trebuie returnate întrucât încalcă reglementările UE, poate influenţa negocierile comerciale UE-SUA, potrivit blogului Financial Times.
Comisia Europeană a decis, în urma unei investigaţii aprofundate, că România trebuie să recupereze de la fraţii Micula despăgubirile acordate în urma câştigării unui proces la Curtea de Arbitraj de la Washington, care se ridică în total la 791 de milioane de lei.
Care e cea mai mare preocupare a cetăţeanului european? Agresiunea rusă în estul Ucrainei? Nu prea. Brutalitatea barbarilor din Statul Islamic? Ăştia-s numai la tv. Locurile de muncă? Desigur, dar merge şi aşa. Schimbările climatice? Aiurea, mofturi ştiinţifice. Groaza europeanului apare la gândul că ar avea potol american în farfurie.