manuscrisul fanariot - ultimele știri

Prima lor întâlnire se leagă de un valet și de o gloată nebună. În timp ce numele lui de botez fusese deja plasat unui sârb, căutat pentru câteva crime, fostul Ioanis și-a continuat drumul, fără să înțeleagă proporțiile adevărate ale dramei prin care trecea.

Despre domeniul Doicescu am scris cel mai mult. Începând cu Biserica de la Colţea, coborând spre Unirii şi înaintând spre Est, până dincolo de strada Caimata, cândva au fost proprietăţile Doiceştilor, boieri vechi, pomeniţi prin cronici.

De astăzi încep să vă povestesc despre „harta întâmplărilor”. Trăim o perioadă în care hărţile se mişcă şi cum nu sunt în stare să vorbesc despre aceste schimbări, despre război şi despre suferinţele provocate de el, despre ucraineni sau despre ruşi,...

Rădăcinile sărbătorilor de iarnă, în special ale Crăciunului, se duc în timpuri precreştine şi se leagă de venirea anotimpului rece şi de solstiţiul de iarnă, ca barieră, dincolo de care ziua începe să crească. Tocmai de aceea, este o sărbătoare a So...

În linia lui brânză, viezure, strugure şi a altor cuvinte din substrat, se înscrie şi spân. Originea lui se pierde în vechea Europă, mai precis în greacă (spanos), dar cu răspândire şi în alte limbi vechi, ca albaneza sau limbile slave.

Cuvintele astea le voi evoca în amintirea lui Gligore calemgiul, un tip care mi-a stârnit interesul pentru că era foarte interesat de desene şi de texte criptice, găsite prin hârţogăria care-i trecea prin mână.

Săptămâna trecută am scris despre Leun, o pagină din „Manuscrisul fanariot”. Personajul acesta porneşte de la câteva documente din secolul 18 şi, desigur, numele lui este o deformare de la Leon, vehiculat în epocă, scris întocmai ori de câte ori vene...

Printre multele personaje din „Manuscrisul fanariot“, se numără şi Deli Zorzo, un secretar de la cancelaria Mitropoliei, care până la finalul romanului ajunge mitropolit, cu numele lui adevărat care era Dositei Filiti, personaj real, de altfel, cărui...

Printre personajele mele secundare se numără şi Tuică, un vagabond din romanul Manuscrisul fanariot, care aducea cu el piaza rea.

Pandemia e anunţată de nişte gâşte negre, numite călugăriţe (Branta leucopsis), care umplu malurile Dâmboviţei, băgând groaza în oameni, ca, finalmente, să-şi facă apariţia însăşi Ciuma, reprezentată ca o femeie cu cioc şi labe de gâscă......

În timpuri vechi, când era o epidemie, de exemplu, la vremuri de holeră, românii aveau o reţetă infailibilă: zdrobeau usturoi şi-l stropeau cu oţet, iar cu pasta asta se mozoleau bine pe tot corpul.

Scriitoarea Doina Ruşti vorbeşte, la Adevărul Live, despre cel mai recent volum al său, „Manuscrisul fanariot“ şi despre mirajul Bucureştiului din secolului XVIII. Despre libertate şi dragoste, dar şi despre toate frumuseţile unei moşteniri culturale...

Acesta este personajul Doinei Ruşti, din romanul "Manuscrisul fanariot", apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom. Îl puteţi întâlni în uşa Librăriei Humanitas Cişmigiu, legănîndu-şi umbreluţa galbenă, fluturîndu-şi poalele ante...