Toată lumea cu oarecare instrucţie ştie ce sunt perlele, vreau să spun acele sfere sidefii extrase din scoici, sau cele artificiale, de imitaţie, fără valoare deosebită. Perlele naturale erau culese de pescuitori, dar azi sunt obţinute prin stimulare umană — aşa numitele „perle de cultură“. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, dar în sens ironic, cu ghilimelele de rigoare.
Dacă etimologia sărbătorii numite Crăciun rămâne neelucidată, bucatele pe care românii le pun pe masă, atunci sau de Revelion, ne sunt, lingvistic vorbind, mai puţin învăluite în mister.
Deşi este greu de crezut, românii folosesc în vorbirea curentă nu mai mult de 1.500 - 1.600 de cuvinte, considerate vocabularul fundamental sau fondul principal lexical.
O poveste pentru omuleţi şi pentru oameni mari. Pentru cei mari şi poate interesaţi de chestiuni lingvistice, vom face, spre final, şi un excurs etimologic.
Anglicizarea este un fenomen lingvistic care s-a extins masiv în limba română. Profesorul George Pruteanu considera că Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic legitimează oficial romgleza.
Definiţiile date de dicţionarele explicative cuvântului „plagiat” ţin, fireşte, de uzul comun, nefiind decât în parte satisfăcătoare atunci când preocupările noastre depăşesc sfera lexicografiei. De aceea, în articolul de azi, vom cerceta înţelesurile acestui termen dintr-o triplă perspectivă: lingvistică, etică şi juridică.
Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui termen, înainte de a ne lansa în abordări etice, juridice sau ştiinţifice.
Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste chestiuni în „Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române” (DOOM).
Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor străvechi. În această parte a lumii, se regăsesc în folclor reminiscenţele civilizaţiei tracice peste care s-a aşezat, fără să biruie pe deplin, creştinismul.
Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu este pe deplin lămurită nici filologic, şi nici teologic.
În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prolixă, înconjurat de mesaje de felurite genuri şi concepute cu felurite scopuri.
Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşte, nu toate împrumuturile sunt recomandate, fie că este vorba de un sens nou, fie că este vorbă de o nouă unitate lexicală, dar aceasta este o chestiune pe care doar timpul o va putea lămuri.
În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni.
Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu prefixe, deşi regulile limbii noastre, aşezate după model romanic, nu cer aşa ceva.
Dulcele grai moldovenesc este extrem de savuros, în Moldova fiind folosit un dialect diferit faţă de celelalte regiuni ale ţării, de multe ori necunoscut publicului larg. „Adevărul“ vă prezintă un top al regionalismelor din zona Moldovei.
Dicţionarele noastre actuale sînt laconice şi limitative în privinţa termenului revelion, definit ca „noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie, în care se sărbătoreşte Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte“ (DEX). E, desigur, singurul sens în uz (cel din care se nasc glumeţe cuvinte-valiză, ca vanghelion); limitarea este totuşi recentă.
De astăzi, românii din Basarabia şi de peste Prut pot găsi în librării un ghid complet şi unic de exprimare corectă în limba maternă
După o lungă tăcere, posturile noastre de televiziune au început – fie pentru a reflecta schimbarea de poziţie a patronilor, fie dintr-o uşoară îngrijorare concurenţială – să ofere imagini şi comentarii asupra manifestaţiilor şi a marşurilor de protest din ultimele săptămâni. Aşa se face că am auzit de două ori, în numai câteva zile, în programele de ştiri, verbul „a protestata”, în forma „protestatează”.
Mihai Stoica a organizat ieri o conferinţă de presă în care a vorbit despre următoarea sa destinaţie, dar a şi răspuns atacurilor mai vechi ale lui Victor Piţurcă.
Mihai Stoica a organizat ieri o conferinţă de presă în care a vorbit despre următoarea sa destinaţie, dar a şi răspuns atacurilor mai vechi ale lui Victor Piţurcă.
Aplicaţia Waze nu mai permite raportarea poliţiştilor în trafic
Ordonanţa Militară 4: Preţurile la energie, gaze, salubritate, combustibili şi încălzire sunt plafonate. Relaxare a regulilor pentru persoane peste 65 de ani
Încă doi morţi de coronavirus. Bilanţul deceselor ajunge la 42
UPDATE Alte două decese provocate de Covid-19. Bilanţul ajunge la 40 de morţi
Alte trei decese ale unor persoane diagnosticate cu coronavirus. Bilanţul în România se ridică la 37
UPDATE Încă un deces din cauza Covid-19. Numărul total ajunge la 30
EXCLUSIV Primul interviu cu Victor Costache
după demisie. Săgeţi către Orban şi
Arafat. Ce hotel din Bucureşti a fost transformat în spital VIDEO
Evoluţia simptomelor la bolnavii de COVID-19
Cum trebuie să arate declaraţia pe propria răspundere cu care putem părăsi locuinţa
România intră în carantină totală. Klaus Iohannis: Ce a fost până acum recomandare devine obligaţie. Vârstnicii de peste 65 de ani nu mai pot ieşi din casă