
Tensiuni pe marginea deciziei de suspendare a brevetelor pentru vaccinuri. SUA susţin ideea, companiile farmaceutice o resping
Companiile farmaceutice critică decizia SUA, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii o consideră „măsură istorică”
Companiile farmaceutice critică decizia SUA, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii o consideră „măsură istorică”
Până acum mai bine de 100 de ani, prin Cheile Bicazului, celebrul defileu căruia i se mai spunea şi „Gura Iadului“, se circula doar la pas.
Matei Cordoneanu (17 ani), elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic ”Dunărea” din Galaţi, va deveni concept artist, fiind pasionat de jocurile video, şi va crea personajele, decorurile, dar şi poveştile din spatele acestora. Nu e vorba însă de personaje şi decoruri standard, aşa cum se întâmplă în majoritatea jocurilor video, ci de ceva cu totul special.
Reţeta acestei pâini, extrem de simplă, vine tocmai de la Sfântul Antonie cel Mare (251-356 d.Hr), călugărul care a trăit 105 ani, însă se pare că monahul, la rândul său, o aflase de la alţi pustnici creştini din zona Orientală.
Istoricii confirmă că bogomilii au trăit între secolele X-XVI, în special în zona balcanică. Credeau în Dumnezeu, în Iisus şi în apostoli, dar socoteau că lumea şi biserica sunt făurite de diavol, că închinarea la cruce este un mare păcat şi că rugăciunile (cu execepţia rugăciunii „Tatăl nostru”) sunt vorbe deşarte. Considerau icoanele şi moaştele ca fiind relicve idolatrice necreştine. Propăvăduiau minciuna ca „instrument necesar”
Nu multă lume ştie că la Vâlcea există o icoană făcătoare de minuni pictată pe ambele feţe. În plus, în întreaga lume nu mai există decât trei exemplare asemănătoare şi toate în locuri celebre. Timp de două secole, a fost ferecată în argint, motiv pentru care nu s-a ştiut despre existenţa icoanei de pe verso.
„Oare ce istorie mai scriem?“, se întreabă Varga Attila, istoric şi cercetător al Academiei Române din Cluj. Vreme de săptămâni bune a tradus din maghiara veche sute de pagini dintr-o lucrare străină românilor, dar valoroasă pentru cei aproape 1.000 de ani de istorie puşi pe hârtie în baza surselor primare: „Istoria Clujului“ de Jakab Elek, singurul istoric maghiar membru al ASTRA. Traducerea a apărut la mai bine de 100 de ani de la scrierea lui.
Acesta este subtitlul uneia dintre cele mai longevive, mai importante şi mai tulburătoare producţii a Televiziunii Române după 1989: Memorialul durerii, act de exorcizare a fostului instrument predilect al propagandei comuniste.
Am fost acasă la Neagu Djuvara. Am băut vin roşu, am mâncat ciocolată cu mentă şi am povestit despre toate. Neagu Djuvara tocmai a împlinit 100 de ani. Glumeşte spunându-şi „Moş Neagu“. Ştiţi cum se vede lumea de la vârsta aceasta? Hai, că se poate.
Prins în războaie, cumplite epidemii de ciumă şii holeră, sărăcie cruntă şi suferinţe, Călăraşiul, un mic târg prăfuit de la malul Borcei, cunoaşte o transformare spectaculoasă în 1830, atunci când a ajuns capitală de judeţ. Întreprinzători din fire, oamenii s-au orientat imediat şi au dezvoltat afaceri. Cea mai infloritoare negustorie a fost cârciumăritul.
Dacă nu aveţi nimic programat pentru minivacanţa de 1 MAI, puteţi petrece clipe liniştite la Grădina Zoologică din Târgovişte, primul loc din ţară unde au fost adăpostite “sălbăticiuni”, înfiinţată de domnitorul Petru Cercel, în 1583.
Din nefericire, Parcul Bordei are o istorie destul de încâlcită şi zbuciumată. Chiar înainte să fie înfiinţat, în 1932, principala bancă din regat, Marmorosch, Blank & Co, a intrat în faliment, iar terenul a fost vandut primăriei cu 16 mil lei. Suprafaţa tranzacţionată a fost de 13 hectare, din care 3,3 urmau să fie pentru totdeauna utilitate publică. Inaugurarea a fost făcută în prezenţa regelui în 1938.
Egiptul pare să alunece în război civil, antrenând consecinţe foarte grave pentru întreaga regiune şi cu extensii acum încă imposibil de prevăzut în cazul unei intervenţii externe. Dar, pe fond, despre ce este vorba? Pentru ce se ucid între ei, de secole, suniţii şi şiiţii, de unde atâta neostoită patimă ucigaşă?
Universitatea Babeş-Bolyai organizează săptămâna aceasta a doua ceremonie de acordare a unui titlu de Doctor Honoris Causa. După cea de luni, în onoarea scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, care a luat Premiul Nobel în 2010, vineri, 23 mai, titlul i se va conferi istoricului german Wilfried Loth.
Muzeul gălăţean marchează evenimentul prin vernisarea a două expoziţii de documente şi fotografii extrem de interesante: „Unirea Basarabiei cu România. 27 martie 1918" şi „Harta de campanie militară (SEC. XVIII-XIX)"