Radu Cristescu, deputat PSD, este revoltat pentru că reprezentanţii UDMR au votat bugetul propus pe anul 2021 şi îi acuză pe cei de la UDMR că, în acest fel, iau banii din alocaţiile şi pensiile a milioane de copii şi pensionari. Social-democratul numeşte liderii UDMR „urmaşi ai hunilor lui Atila”.
Moartea uneia dintre cele mai faimoase căpetenii războinice din istoria lumii stârneşte şi astăzi controverse. În anul 453 d. HR., Attila, faimosul rege al hunilor, murea în noaptea nunţii cu frumoasa Ildiko, ultima sa soţie. Cauza decesului hunului care a terorizat întreaga Europă nu sunt cunoscute cu exactitate nici astăzi, iar supoziţiile variază de la asasinat la cancer esofagian.
Frumuseţea este o noţiune relativă şi a depins de-a lungul timpului de tendinţele culturale, sociale şi chiar religioase. Iar aceste lucru este dovedit de o serie de practici bizare apărute în timp, pe tot Globul, legate de înfrumuseţare, dar şi pentru exprimarea unui statut.
Activitatea sexuală se poate dovedi în unele cazuri ucigătoare. Istoria oferă şi câteva exemple. Dincolo de numeroasele cazuri fatale pentru oamenii de rând, sexul pătimaş a ucis şi personalităţi sau şefi de state, de-a lungul timpului.
Încă din perioada vechilor cronicari maghiari, a fost avansată ipoteza unei descendenţe a ungurilor din triburile hunice. Arpad şi războinicii săi au fost văzuţi drept urmaşi ai luptătorilor lui Attila veniţi să redobândească vechile cucerire hunice. Confuzia a fost perpetuată de-a lungul secolelor.
Războinicii huni au fost consideraţi nişte monştrii de către contemporanii lor. Au devastat Europa şi au umilit un imperiu milenar. Au făcut ravagii în toată lumea civilizată sub conducerea unui personaj ajuns legendar.
De peste două milenii, spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost traversat de populaţii venite din toate direcţiile. Istoricul buzoian Marius Constantinescu susţine că, deşi a interacţionat multă vreme cu nomazii, populaţia băştinaşă a fost foarte puţin influenţată de aceştia din punct de vedere cultural.
Războinicii huni au îngrozit Europa începutului de mileniu. Veniţi din Asia sub forma unei confederaţii de triburi conduse de lideri puternici, călăreţii nomazi au trecut prin foc şi sabie Imperiul Roman, îngenunchindu-l.
Attila, regele legendar al hunilor, a rămas în istorie drept unul dintre cei mai mari conducători militari. Aproape a îngenuncheat Imperiul Roman, iar războaiele de cucerire au adus hunilor ţinuturi extinse şi cantităţi impresionante de aur. O serie de controverse au rămas de-a lungul timpului despre cel supranumit „Biciul lui Dumnezeu”.
Printre cele mai războinice neamuri ale dacilor au fost carpii. Luptători de temut, aceştia nu au fost niciodată cuceriţi de romani. De multe ori, singuri sau alături de triburile germane au atacat şi jefuit cumplit provinciile Imperiului Roman. Împăraţii le plăteau sume uriaşe pentru a nu le ataca frontierele.
Armate de barbari înspăimântători, luptători sălbatici pe care în zilele noastre îi vedem doar în filmele de groază, au existat şi în realitate, cu peste un mileniu şi jumătate în urmă. Ba chiar au trecut şi chiar au staţionat câteva decenii pe teritoriul României de astăzi. Este vorba despre huni, populaţie de neam mongolic, călăreţi iscusiţi care, în secolele IV-V, au ajuns până în Apusul Europei, aducând cu ei teroarea.
Obiceiul deformării craniului ca semn al distincţiei în comunitate a fost adus în spaţiul carpato-danubian, în perioada migraţiilor, de către triburile pornite din Asia. Dovada o reprezintă craniul de femeie descoperit în judeţul Buzău, cu cinci decenii în urmă, peste care era aşezată o diademă specifică hunilor.
În prima jumatate a secolului al V-lea, Imperiul Bizantin s-a confruntat cu una din cele mai mari primejdii din istoria sa: invazia hunilor.
În prima jumatate a secolului al V-lea, Imperiul Bizantin s-a confruntat cu una din cele mai mari primejdii din istoria sa: invazia hunilor.
Hunii, dacii şi romanii s-au întâlnit în cetatea romană de la Moigrad, la doar 15 kilometri de municipiul Zalău. Au avut loc demonstraţii de luptă, iar, la final, cei prezenţi au putut servi din bucatele tradiţionale romane.
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în colaborare cu primăriile din Creaca şi Mirşid, organizează duminică, 1 august, cu începere de la ora 11.30, prima ediţie a Zilelor Daco Romane, la Porolissum (satul Moigrad). Alexandru Matei, directorul muzeului, ne-a declarat că evenimentul este suportat din donaţii, iar duminică în perimetrul fostului castru roman vor putea fi admirate demonstraţiile de luptă ale dacilor şi r
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“
Magia sparanghelului dispare. Germania pierde muncitorii români şi polonezi. Soluţia nemţilor
Experţii sunt categorici. De ce masca rămâne obligatorie şi pentru vaccinaţi