Totul se joacă în zilele şi lunile ce urmează: libertatea, democraţia, apartenenţa noastră la modelul şi valorile occidentale. A devenit limpede că actuala formulă de guvernare distruge în fiecare zi o muncă de aproape trei decenii care a însemnat (re)întoarcerea României la Occident. Ei trebuie opriţi cât mai urgent şi cu orice preţ, înainte ca România să piardă totul. Singura soluţie este o dreaptă unită - acum.
Astăzi, 10 august, se scrie istorie. Indiferent câţi vom fi în piaţă până la finalul zilei, indiferent câte tentative de subminare plănuiesc cei speriaţi de protestul #diasporaacasa, români de pretutindeni au venit acasă într-un gest sublim şi fără precedent de civism şi patriotism. Deja ştirea face înconjurul lumii libere. Deja am învins.
Suntem din nou năuciţi. Prin transformarea Codului Penal în Codul Penalilor, democraţia românească a primit – oare a câta oară în ultimul an şi jumătate? – o nouă lovitură cruntă.
Diversiunea este „o acţiune politică întreprinsă cu scopul de a distrage atenţia de la problemele reale ale vieţii publice”. Repetaţi asta până învăţaţi pe de rost. E tot ce trebuie să faceţi pentru a înţelege, clar ca lacrima, ce se întâmplă în România de azi.
Ziua Europei celebrează Declaraţia lui Robert Schuman de la 9 mai 1950, care a pus bazele proiectului comun european. Au trecut 68 de ani, dar miezul acestei declaraţii de căpătâi pentru Europa este acelaşi: nimic nu se poate fără unitate.
Centenarul îi prinde pe toţi românii într-un moment de cotitură. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: povestea României de azi este una tristă, cu un final necunoscut. Din Maramureş până la Giurgiu şi de la Tulcea la Arad, suntem puşi în situaţia de a reflecta cu privire la ameninţările la adresa viitorului nostru, în loc să sărbătorim împlinirile din trecut şi prezent.
2018 a însemnat până acum mult zgomot de fond. Un zgomot provocat de scandalul politic aproape nesfârşit: un al treilea guvern PSD într-un an, asaltul la legile justiţiei şi „revoluţia fiscală” care ameninţă să îngroape definitiv mediul privat românesc.
De regulă, trecerea într-un nou an este un prilej de rezoluţii. În ceea ce priveşte anul 2018, acesta va fi cu siguranţă unul istoric. Semnificaţiei sale simbolice (centenarul Marii Uniri) i se adaugă una cât se poate de concretă: este un an decisiv pentru supravieţuirea democraţiei româneşti.
Despre ce se întâmplă în aceste zile în Parlament nu mai mai este nimic de spus. Nu are rost. Ştim cu toţii deja şi ni se confirmă în fiecare zi. Măsurile luate astăzi sunt cel mai grav atentat la democraţia românească din scurta şi fragila ei istorie postdecembristă.
Printre „binefacerile“ programului de guvernare cu care ne-a binecuvântat PSD (care au culminat cu producţia-record la floarea-soarelui), probabil că una dintre cele mai bune veşti pentru România din ultimul timp a venit dinspre Ambasada SUA.
„În Palatul Parlamentului, prim-vicepreşedintele PSD, Bădălau, intră pe vîrfuri în biroul Celui-Care-A-Învins-Sistemul: Şi acum ce facem, şefu’?“
În anul 2017, într-o ţară din Uniunea Europeană, doi miniştri intervin pentru a trece o insulă din proprietatea statului în mâinile jupânului lor politic. Un tun. Un fleac, ne-au ciuruit. De 27 de ani.
A început un nou an şcolar, cu emoţii şi cu zarvă. Este încă un prilej pentru a dezbate situaţia disperată a sistemului românesc de educaţie – un subiect despre care nu vorbim niciodată prea mult, având în vedere uriaşa sa miză: pregătirea celei mai importante resurse a acestei ţări, oamenii săi.
Am susţinut mereu că cea mai de preţ resursă a unei ţări sunt oamenii săi. Iar o ţară care nu ştie să aibă grijă de oamenii ei nu poate şi nu merită să se dezvolte.
Recent, un prieten din Cluj mi-a spus un banc, ca de la un ardelean la un moldovean. Întrebare: „Cum latră câinii în Ardeal?” Răspuns: „No, ham.” Gluma-i glumă, dar tot mai multe date ne arată că există diferenţe tot mai mari de viziune şi de dezvoltare între România de dincolo de Carpaţi şi restul ţării.
Steve Jarding este mentorul meu, omul căruia îi datorez întoarcerea în România la începutul anului trecut. Ales drept cel mai bun profesor de la Harvard în 2016, Steve Jarding îşi încheie fiecare curs cu o lecţie simplă şi profundă despre măsura vieţii unui om. Pe 19 iulie, Steve Jarding vine la Bucureşti pentru un curs-eveniment.
La adăpostul celor 40% din alegeri, PSD deţine puterea absolută în România. Iar „puterea absolută corupe absolut”. Sub biciul unui Daddy, partidul guvernează discreţionar, punând între paranteze groase regulile democratice, bunul simţ, respectul faţă de lege şi de cetăţean. Preocupările principale? Îmbogăţirea pe seama statului (adică a noastră), controlul presei şi al justiţiei.
Ca fondatori ai Platformei Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), suntem adesea întrebaţi ce presupune să faci un partid în România. Care sunt şansele unui astfel de demers şi cum ar trebui să se „poziţioneze”? Răspunsul e simplu: cu sinceritate şi curaj.
Pe agenda publică a lumii în general şi a Europei în mod special, evoluţia Uniunii Europene redevine o temă de interes central. De data aceasta, în contexul Brexit şi al discursului populist în ascensiune, miza este însăşi supravieţuirea UE.
În acest moment, trei miliarde de oameni sunt online. În ultimul minut au avut loc patru milioane de căutări pe Google. Tot în acest minut, peste 400 de ore de conţinut video a fost încărcat pe net.
Semnele Babelor şi Moşilor din ultimele zile sunt tot mai clare: vremea ca vremurile. Iar dacă nu facem ceva acum, ne aşteaptă vremuri tot mai sumbre.
Protestele din ultima lună din România au reprezentat deşteptarea unei generaţii. O generaţie care a dat semne că este vie încă din timpul mişcărilor de stradă împotriva proiectului Roşia Montană, a cărei voce s-a auzit puternic la manifestaţiile provocate de tragedia #Colectiv şi care s-a trezit definitiv odată cu protestele din acest an.
Medicii afirmă că elevii care poartă ghiozdane grele au probleme la coloana vertebrală. Există un raport între greutatea copilului şi cea a ghiozdanului care trebuie respectat cu sfinţenie.
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri
Luptă strânsă în PNL
pentru şefia Ministerului Cercetării şi Digitalizării
Prognoza meteo: Un episod de iarnă loveşte România. Cât ţine vremea rea
PSD şi PNL îşi delimitează
sferele de influenţă la nivel central. Ce numiri au fost făcute la Garantare, Contragarantare şi ANCPI şi ce lefuri sunt puse în joc
Prognoza meteo. Ce fenomene se anunţă de Bobotează şi ce urmează