România ar trebui să urmărească mai degrabă o creştere economică de 3,5% timp de zece ani decât să urce la niveluri de 4,5%-5% şi apoi să intre în criză, a afirmat marţi Jeffrey Franks, fost şef al misiunii FMI în România în perioada 2009-2012
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, sosită astăzi la Bucureşti, va analiza timp de două săptămâni modul în care au fost restructurate companiile de stat, stadiul privatizărilor şi situaţia finanţelor publice.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Reza Baqir, va vizita România în perioada 2-15 martie 2016, anunţă, într-un comunicat, Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o întâlnire cu directorul Departamentului European al FMI, Poul Mathias Thomsen, în cadrul întrevederii fiind discutate "perspectivele pozitive" ale economiei României, dar şi necesitatea continuării reformelor economice. „Adevărul“ vă reaminteşte cine este Poul Thomsen, botezat „Killerul“ de presa europeană pentru măsurile dure pe care le-a impus.
Perspectivele ca România să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt în scădere, iar ţara riscă să dea înapoi din faţa angajamentelor de a menţine deficitul bugetar la un nivel scăzut şi de a implementa reforme structurale, comentează Reuters.
România nu va reuşi să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) înaintea alegerilor de anul următor, aşa cum doresc autorităţile, având în vedere istoricul slab al evaluărilor din partea Fondului şi creşterea deficitului bugetar anul următor, potrivit ING Bank România.
O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află în aceste zile în România, autorităţile urmând să poarte discuţii atât pe bugetul pe 2016, cât şi pe noua lege a redevenţelor, dar şi pe proiectul de rectificare bugetară, deşi România nu mai are un acord formal cu instituţia.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a precizat, marţi, în Parlament, referitor la discuţiile tehnice între Guvern şi FMI, că un acord de tip preventiv este necesar pentru că va aduce avantaje în următorii doi ani.
La început se spunea că ar avea o joardă cu care dirijează politicile guvernamentale, că-i dă Executivului peste „unghiuţe“ când acesta tinde să derapeze cu cheltuielile bugetare şi că ar fi profesorul sever care-i struneşte fără menajamente pe „elevii“ de la Palatul Victoria. Iacătă, n-a fost să fie chiar aşa: Fondul Monetar Internaţional (FMI), căci despre el este vorba, n-a reuşit să-şi impună regulile şi Guvernul a făcut ce-a vrut.
Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii, ţara noastră acumulând restanţe şi în cazul reformării companiilor de stat.
Anunţând că Guvernul şi-a plătit datoria către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Victor Ponta a încercat să minimalizeze adevărata dimensiune a datoriilor noastre către finanţatorii internaţionali. Într-adevăr, partea guvernamentală şi-a achitat „felia“, dar şi BNR mai are de plătit - trei rate - către FMI, iar per ansamblu România mai are de achitat 5 miliarde de euro către ceilalţi creditori din troica financiară.
România înregistrează a doua creştere economică din Uniunea Europeană, însă Eugen Teodorovici anunţă începerea negocierilor pentru o nouă înţelegere cu FMI şi UE. Economiştii arată şi de ce: Codul Fiscal este de vină.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, va participa marţi, 14 iulie, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), la Bruxelles.
FMI recomandă Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheluielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor, a declarat reprezentantul rezident în România al Fondului, Guillermo Tolosa.
Guvernul a convenit cu Comisia Europeană (CE) un nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorări anuale, nu trimestriale ca până în prezent, cu câte 6 lei pe MWh, au declarat surse oficiale citate de Mediafax.
Discuţiile Guvernului cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene vor continua în perioada 19-30 iunie, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care speră să se reia acordul la finalul acestora, astfel încât să poată fi încheiat cu succes în septembrie.
Şeful BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că a pledat pentru o sumă mai mică atrasă de la FMI şi Comisia Eropeană în 2009, faţă de cele aproape 20 de miliarde de euro împrumutate, însă şi-a dat seama că ar fi greşit, pentru că un nivel mare al rezervelor descurajează atacurile speculative.
Privatizarea CFR Marfă, arieratele din domeniul transporturilor, restructurările din sistemul energetic, liberalizarea pieţei de gaze şi schimbările din Codul Fiscal sunt la fel de neclare şi acum, ca şi la sosirea delegaţiei tehnice care a vizitat România în perioada 19-26 mai.
Executivul discută în aceste zile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene aplicarea unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor naturale pentru populaţie, ceea ce va presupune o scumpire cu 13% a gazelor din producţia internă şi o creştere a facturilor cu 5-8%.
FMI se opune reducerii taxelor, iar pentru a intra în graţiile instituţiei Executivul trebuie să renunţe la o parte dintre acestea sau să le compenseze prin alte măsuri generatoare de venituri bugetare. De asemenea, Guvernul trebuie să continue reformele structurale, precum liberalizarea gazelor, restructurarea companiilor de stat şi listarea acestora pe bursă.
Dacă preşedintele Traian Băsescu nu va aviza nici de această dată scrisoarea de intenţie cu FMI, acordul ar putea fi suspendat, iar Comisia Europeană ar putea reduce la 85% cofinanţările acordate României, faţă de nivelul actual de 95%.
Divergenţele dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta în ceea ce priveşte detaliile acordului cu FMI şi UE au captat atenţia jurnaliştilor americani de la Bloomberg. „Acordul României cu FMI şi UE este prins într-o dispută între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe o taxă de combustibil al cărui statut este neclar“, informează agenţia de ştiri financiare.
Asta ne mai lipsea: o sincopă în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care nu banii FMI ne ajută, ci stabilitatea dată de această relaţie.
Impozitarea chiriilor, finalizarea pachetului de sănătate, clarificarea listei cu proiecte prioritare pentru bugetul pe anul viitor şi lansarea Romgaz pe Bursă ar fi doar câteva dintre angajamentele pe care Executivul de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească în această toamnă.
Tulpina Omicron pune pe jar întreaga planetă: „Rata de creştere este incredibilă”. Ce măsuri ia România
Descoperire uimitoare în munţi, lângă Sarmizegetusa Regia. Ce au lăsat în urmă romanii din anii războaielor cu dacii
REPORTAJ Învestirea Guvernului Ciucă: PNL şi-a luat porţia de
umilinţă. Ce şi-au reproşat partidele şi cum s-a ajuns iar la proteste în Parlament
Anunţ neaşteptat în România: autostradă gata de inaugurare înainte de termen. Pe unde vom putea circula VIDEO
Împărţirea
ministerelor aprinde spiritele în PNL. Ce lideri au întors armele împotriva conducerii partidului
SURSE Cum arată schiţa Guvernului Ciucă, după împărţirea ministerelor între partide
Două TIR-uri conduse de tată şi fiu au strivit intenţionat o dubă. Scandal în timp ce victima murea în braţele medicilor. „M-a făcut pachet” | VIDEO
Negocierile PNL-PSD-UDMR,
deblocate: Nicolae Ciucă, variantă de compromis
Prima mare
înţelegere a noii coaliţii: împărţirea dregătoriilor din pachetul media
Şedinţă cu scandal la PNL. Orban, exclus din partid. Atacuri dure la adresa fostului lider: „Ce faceţi acum e grobian”