Aşa cum puteam anticipa, chiar şi ultimele zile ale administraţiei Trump se dovedesc a fi o parte dintr-o secvenţă în lanţ care generează un nou cadru problematic prin revendicarea unei decizii contestate de majoritatea analiştilor de politică externă: înscrierea rebelilor Houthi pe lista grupărilor teroriste.
În discursul din 7 noiembrie, Joe Biden promitea să „facă America respectată din nou”. Da, inflaţia psihică aparent specifică discursurilor lui Trump şi elementul inedit al politicii americane din ultimii ani l-au făcut pe Donald Trump un partener extern foarte impopular, însă realizările acestuia în Orientul Mijlociu pot fi numite oricum, mai puţin mediocre.
Orientul Mijlociu a devenit o prezenţă ubicuă în rândul ştirilor de „ultimă oră” şi este adesea considerat un „butoi de pulbere” al lumii. Ştirile despre Orientul Mijlociu operează cu termeni precum „arab”, „musulman”, „jihadist”, „extremist”, „terorist”, dar sunt ei de fapt folosiţi corect?
Ultima vizită în Orientului Mijlociu efectuată de Jared Kushner, consilierul preşedintelui Donald Trump, a ridicat mai multe semne de întrebare atât în rândul oficialilor americani, cât şi al analiştilor de politică externă.
Siria a reprezentat un dosar important de politică externă în mandatele ultimilor doi preşedinţi ai SUA. Politica lui Barack Obama a urmărit două direcţii clare: răsturnarea regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi combaterea Statului Islamic, în timp ce politica promovată de Trump a fost, în cel mai bun caz, lipsită de consistenţă.
-
Chemări la violenţă fără precedent în SUA. „Fiţi gata de război. Vom obţine preşedintele pe care-l vrem sau vom muri“
Dacă episodul Watergate a fost considerat (şi încă mai este, după decenii) ca aducând grave prejudicii credibilităţii funcţiei prezidenţiale, atunci ce se întâmplă în aceste zile este infinit mai grav şi absolut fără precedent.
-
Noul „dans pe capete de şerpi” al lui Donald Trump în Orientul Mijlociu
Aşa cum puteam anticipa, chiar şi ultimele zile ale administraţiei Trump se dovedesc a fi o parte dintr-o secvenţă în lanţ care generează un nou cadru problematic prin revendicarea unei decizii contestate de majoritatea analiştilor de politică externă: înscrierea rebelilor Houthi pe lista grupărilor teroriste.
-
La mulţi ani, 2021! Cu ce rămânem după anul pandemiei?
Pandemie. Auto-izolare. Distanţare socială. Sunt acestea cele mai des auzite cuvinte din anul 2020? Probabil că da. Sunt cuvintele care definesc anul 2020? Nu. Nu trebuie să le lăsăm să fie. Încheiem un an complicat. Dificil. În care am fost asaltaţi de necunoscut, de imprevizibil şi de prea multe decizii grele.
-
Post-BREXIT: competiţia crâncenă pentru partajul zestrei defunctei
În principiu, de acum înainte, chestiunea viitorului UK ca ţară terţă, cu acelaşi statut în raport cu UE ca Nicaragua sau Coasta de Fildeş, îi priveşte doar pe cetăţenii britanici care de-abia de acum vor începe să deconteze cu adevărat costurile urişe, fără precedent, ale deciziei lor de a părăsi blocul comunitar.
-
Johnson contra Johnson şi Brexitul
Acest articol urmăreşte paradoxul unui european care nu doar că întoarce spatele unei tradiţii familiale, dar vinde iluzii narcisiste unei ţări divizate şi lipsite de busola unor politici capabile să reaşeze Marea Britanie în marca responsabilităţii pe care toate naţiunile sunt datoare a şi le asuma pentru rezolvarea problemelor globale cu care omenirea continuă a se confrunta la începutul deceniului al treilea al secolului nostru.
-
Ar trebui să accesăm banii europeni. Iarăşi poveşti cu cocoşul roşu?
În măsura în care asta ar putea interesa pe cineva dintre noii noştri coordonatori de sectoare guvernamentale, instalaţi recent pe scaunul pus la dispoziţie de partid, pe criterii de oportunitate politică, respectiv în chip de contribuitori conştiincioşi ce suntem, chiar ar trebui să ne pese în ce măsură se pregătesc guvernanţii pentru accesarea banilor salvatori din puşculiţa europeană.
-
Cele mai potrivite urări de Anul Nou
A început un an nou. Oamenii îşi trimite mesaje, îşi urează „la mulţi ani” şi se felicită. Iată cele mai potrivite urări pe care le poţi face celor dragi.
-
Despre naţionalism şi patriotism
Nu poţi să nu vezi diferenţa între patriotismul democratic şi naţionalismul autoritar. Nicolae Ceauşescu, Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan au folosit retorica suveranităţii naţionale pentru a întări instrumentele poliţieneşti ale Statului totalitar şi pentru a suprima libertăţile individuale fundamentale.
