Articole scrise de Mihai Tasca

Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD....

La 22 aprilie 1938, „troica specială" a NKVD din RASSM a condamnat la împuşcare un număr record - 230 - de „duşmani ai poporului". Maşina diabolică sovietică de exterminare în masă avea să atingă apogeul în anii Marii Terori din 1937-1938....

La 1 aprilie 1951, în zorii zilei, 723 de familii din RSS Moldovenească, reprezentanţi ai cultului religios iehovist, au fost încărcate în marfare şi trimise în Siberia.

Am auzit despre deschiderea Institutului Cultural Român la Chişinău mai întâi din presa. M-am bucurat pentru ICR când a obţinut sediu.

Ieromonahul Axentie Munteanu de la Mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani a fost trimis în gulag pentru c-a donat Armatei Române 150 de mii de lei, a evacuat peste Prut 30 de călugări, 100 de piese de cult şi rezervele de cereale ale mănăstirii.

Locuitorii RSSM au primit cu satisfacţie comunicatul oficial din 4 martie 1953 despre îmbolnăvirea lui Iosif Stalin, dar mai ales cel din 6 martie privind moartea dictatorului. Unii au avut curajul să se bucure public şi, fiind turnaţi la Securitate,...

Nicolai Zalesski, un etnic rus venit după 1944 în RSSM, a trimis scrisori, în toiul foametei din anii 1946-1947, la ziarele „Pravda", „Trud" şi „Izvestia", întrebând de ce nu publică nimic despre faptul că basarabenii mor de foame. I-a adresat o epi...

Justiţia sovietică, „cea mai umană din lume", trimitea oamenii pe mulţi ani după gratii pentru „infracţiuni" pentru care azi ar fi pedepsiţi cel mult cu mustrare sau amendă.

Traducerea peliculei despre Stalin „Al treilea salt" arată cum, la indicaţia Partidului Comunist, era schimonosită limba băştinaşilor în RSSM pentru a demonstra că este alta decât în dreapta Prutului.

Sovieticii i-au dus în gulag pe parlamentarii din Sfatul Ţării care au votat unirea Basarabiei la 27 martie 1918, în timp ce românii i-au judecat pe aleşii din Sovietul Suprem al RSSM, în stare de libertate.

După 23 august 1944 serviciile secrete ale URSS, instalate prin forţă în România, decideau de unele singure cine şi când trebuia arestat. „Victima", în caz că era din Basarabia, fără mari eforturi, era transportată în RSSM. Iar după o scurtă escală l...

În 1946, la doar 18 ani, unul dintre cei mai cunoscuţi anticomunişti basarabeni a condus un grup de luptători împotriva regimului sovietic. KGB-iştii l-au suspectat de contraspionaj în favoarea României.

Peste 150 de slujitori ai bisericii au fost supuşi represiunilor în primii ani de ocupaţie sovietică. Despre câţiva dintre ei a scris renumitul scriitor disident rus Alexandr Soljeniţîn în „Arhipelagul Gulag"....

Cunoşteam despre existenţa unui acord de colaborare dintre Ministerul Securităţii Naţionale al Republicii Moldova (actualul SIS) şi Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), semnat încă în zorii tinereţii independenţei noastre. Ceea ce nu ştia...

Astfel şi-au exprimat „dragostea" faţă de conducătorul URSS două ţărănci din comuna Lohăneşti, raionul Hânceşti. Pentru scrisorile lor au fost condamnate, în 1952, la câte zece ani de lagăr de muncă. Basarabenii au folosit alegerile drept prilej pent...

În 1953, Pavel Trofim a ales o metodă neobişnuită de protest anticomunist- a găurit câteva portrete ale dictatorului sovietic, fapt pentru care a fost trimis în Siberia.

Zeci de basarabeni au înfundat puşcăria sau au fost trimişi în lagărele din Siberia pentru că au glumit pe seama autorităţilor comuniste. Regimul totalitar bolşevic a perceput anecdota drept o ameninţare. Un lucru de neiertat erau bancurile despre co...

O hotărâre inedită arată că foametea din 1946-1947, care a secerat peste 200.000 de suflete, a fost organizată de autorităţile comuniste. La 30 septembrie 1946, Consiliul de Miniştri al RSSM şi Biroul CC al Partidului Comunist din RSSM au pus la cale...

Sute de distincţii primite din partea Statului Român sau a Bisericii le-au fost confiscate basarabenilor trimişi în Siberia de autorităţile comuniste, după reanexarea Moldovei din stânga Prutului.

În al Doilea Război Mondial mai mulţi moldoveni au luptat împotriva Armatei Roşii, fără să facă parte din Armata Română. Dosarele fostului KGB arată că unitatea paramilitară „Russki ohrannii korpus" (Corpul rus de pază), creată pe teritoriul fostului...

Documentele de arhivă arată că ciopârţirea regiunii istorice româneşti dintre Prut şi Nistru a fost dictată atât de Moscova, cât şi de Kiev, iar comuniştii moldoveni au dat dovadă de un fel de „patriotism pragmatic".

Cunoscutele cazuri Şoltoianu şi Usatiuc-Graur-Ghimpu au fost iniţiate de poliţia politică sovietică în urma unor „scrisori tovărăşeşti" venite de la Bucureşti. În anii 1970, basarabenii apelau la autoritățile române ale vremii după ajutor, dar au fos...

Documentele de arhivă ale poliţiei politice sovietice, desecretizate recent la Chişinău, demonstrează ce „relaţie frăţească" a existat între securiştii de pe ambele maluri ale Prutului, după 1944. Duşmanul de moarte al românilor până la 1940, NKVD-u...

La Chişinău, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii" roşii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre....