Articole scrise de Daniel Dăianu

Digitalizarea şi robotizarea, văzute drept componente esenţiale ale unei noi revoluţii industriale (NRI) – „a patra“ după cum susţine Klaus Schwab, fondatorul Forumului Davos, stârnesc reacţii ambivalente....

2017 se încheie cu o creştere anuală a PIB-ului în jur de 6%. Şi în raport cu datele consemnate pentru alte economii emergente europene, această dinamică este neobişnuită, dar nu inexplicabilă. Plusurile la salarii şi la alte venituri, tăierile de ta...

Bitcoin şi alte crypto-monede (care nu sunt emise de bănci centrale/BC) animă de ani buni discuţii între experţi şi între oameni de afaceri privind banii şi viitorul sistemelor bancare. În largă măsură, această conversaţie a fost stimulată de criza f...

Episodul creşterii rapide a ratelor pe piaţa monetară (ROBOR) a inflamat discuţii în ultimul timp. Trebuie spus că această evoluţie se cuvine să fie văzută dintr-o perspectivă mai amplă, ce priveşte combinaţia de politici economice - aşa numitul poli...

Suntem la puţin timp după prezentarea făcută de preşedintele Jean Claude Juncker în Parlamentul European privind „Starea Uniunii“ – o alocuţiune specială pentru noi şi prin referiri directe la România, propunerea de organizare a unui summit special î...

Mi s-a cerut opinia privind eventualitatea unei noi crize economice. Dar despre ce criză ar fi vorba? În viaţa economică, mişcarea ciclică este inevitabilă; economia urcă şi alteori încetineşte, chiar scade - este ceea ce numim recesiune.

Este de justificat titlul acestui text în măsura în care trezeşte nedumeriri. În anii din urmă, pe fondul necazurilor cauzate de criza financiară din ţările industrializate, se vorbeşte tot mai mult despre robusteţea (rezilienţa) sistemelor.

Inflaţia scăzută persistă în ţările industrializate deşi există revenire economică şi şomajul în nu puţine ţări a scăzut mult; şi în numeroase economii emergente inflaţia scade. Cauzele inflaţiei persistent scăzute sunt lanţurile de producţie globale...

Stanley Fischer, al doilea om la Banca Centrală a SUA (Fed) (fost guvernator al Băncii Centrale a Israelului, fost director general adjunct al FMI), o persoană mult respectată în lumea economiştilor, a criticat demersurile unor politicieni şi ale uno...

Pentru o funcţionare bună a pieţelor, pentru inovaţie, este nevoie de concurenţă corectă şi de preţuri care să exprime nevoi în raport cu resursele disponibile. Drept este că pieţele au miopii ce pot conduce la eşecuri în lanţ; este şi situaţia cu su...

Entitatea la care se referă acest text s-ar ocupa de conduita (de conformare şi de etică) instituţiilor ce furnizează servicii financiare. Criza ce a erupt în 2008 a revelat tot mai multe nereguli pe pieţele financiare, hibe profunde ale sistemului d...

Companiile internaţionale, globale, sunt o trăsătură a globalizării afacerilor, a expansiunii comerţului şi internaţionalizării producţiei. Ele au existat şi în istoria mai îndepărtată, fiind vehicule pentru expansiunea colonială a Marii Britanii,  O...

Lanţurile de producţie globale (global supply/value chains), GVCs, întruchipează interdependenţe economice. Chiar dacă Marea Recesiune (criza financiară) a indus fragmentare şi reveniri la matcă (ex: dezintemerdiere/deleveraging), o încetinire a come...

De ceva timp, Banca Naţională a României publică minute ale şedinţelor Consiliului de Administraţie. Şi în acestea se menţionează o tendinţă de creştere a creditului acordat în moneda naţională; creditul în lei acordat sectorului privat ajunsese la 5...

Mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene (a se distinge de Preşedinţia Consiliului European) este misiune dificilă pentru oricare stat membru - mare sau mic, cu vechime mare sau mică în Club. Prin vizibilitatea pe care o conferă ipostaz...

Economiştii au obsesia echilibrelor, deşi ştiu că mişcarea economiei conţine impulsuri către imbalanţe, instabilitate. Cel mai profund driver al dezechilibrelor sunt inovaţia, spiritul întreprinzător, care permit unor persoane, companii, să obţină av...

Cartea Albă a Comisiei Europene privind Viitorul Uniunii a stârnit controverse. Documentul, cu cinci scenarii evocate (status quo (carry on); accent pe Piaţa Unică; „coaliţii ale celor ce vor”; mai puţin dar mai bine; toţi şi mai mult), ilustrează ma...

Voci din noua administraţie republicană reproşează Germaniei că ar fi avantajată în relaţiile comerciale internaţionale datorită unui nivel subevaluat al euro - care ar explica balanţa sa comercială puternic excedentară. Berlinul răspunde că nu este ...

La audierile recente din Congresul American, secretarul comerţului în noua Administraţie republicană a afirmat că SUA doresc „comerţ echitabil” (fair trade). Această declaraţie denotă o schimbare radicală de viziune în relaţiile comerciale externe - ...

Anul 2016 a avut evenimente ce au modificat dinamici mari (aşa numite „game-changers”): Brexit, alegerile din SUA, referendumul din Italia, succesiunea de atacuri teroriste, criza provocată de imigraţie masivă; acordul între Rusia, Turcia şi Iran pri...

Este cvasiunanimă opinia între macroeconomişti că avem o creştere efectivă a PIB-ului în prezent considerabil peste rata potenţială, ultima fiind estimată în general la cca 2,5-3% anual. Este probabil să terminăm anul cu o creştere puţin sub 5%, ceea...

Apartenenţa la ZE favorizează comerţul între statele membre, reduce costurile de tranzacţie, elimină riscul valutar, are avantajul unei monede comune ca „adăpost’’ contra unor mişcări de capital destabilizatoare; aderarea poate accentua inserarea în ...

România are nevoie de o conversaţie internă serioasă privind aderarea la zona euro (ZE), care să ajute decizii politice responsabile. Judec textul profesorului Silviu Cerna (Ziarul Financiar, 23 sept. a.c) în acest context şi salut demersul fiindcă v...

Se discută din nou despre asistenţă financiară primită de România de la UE şi instituţii financiare internaţionale (FMI şi Banca Mondială) după 2008. Sunt, în principal, două teme controversate: dacă a fost nevoie de împrumut; şi dacă dimensiunea asi...

O fost prezentată o schiţă a strategiei de dezvoltare ca parte a Proiectului de Ţară. Nu trebuie supradimensionat produsul oferit opiniei publice şi nici subevaluat; el răspunde unei nevoi resimţite acut de-a lungul anilor: priorităţi asumate şi real...

Am dedicate numeroase texte în ultimii ani desluşirii unor resorturi ale crizei financiare şi economice, frământărilor din UE (vezi şi volumele „Încotro se îndreaptă Capitalismul”, 2009; „Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia”, 201...

Nu în mod surprinzător, echilibrele macro şi sustenabilitatea creşterii economice revin în atenţie. Anul 2016 are un deficit programat al bugetului public de 2,9% din PIB, adică mai mult decât o triplare a deficitului ESA (metodologia UE) din 2015, s...

Am fost întrebat cum văd situaţia actuală a bugetului şi dacă ar fi oportun un acord nou cu FMI. Sunt două aspecte cheie de avut în vedere în acest sens: a) în ce măsură situaţia bugetului conţine riscuri semnificative; b) dacă este fezabil un acord ...

Unii amintesc că BNR a ratat ţinta de inflaţie (cu marje) în anii recenţi. Dar a ignora şocurile externe este nedrept - multe bănci centrale au fost în această situaţie. „Şocul intern” de la jumătatea lui 2015 (scăderea dramatică a TVA la alimente) e...

Într-un articol anterior s-a arătat ca „banii interni“ (inside money), creditul, creaţi de băncile comerciale nu pot exista în afara emisiunii de monedă a băncii centrale. Apar două teste mari pe care o bancă centrală le are de trecut în privinta sta...

Suprafinancializarea şi fragilitatea sistemelor economice este o temă tot mai discutată  Suprafinancializarea este ilustrată de ponderea finanţei/industriei financiare în ansamblul activităţii economice - în SUA de pildă, de la 2-3% din PIB în anii 5...

Sunt multe hibe în funcţionarea sectorului public, care se văd în dimensiunea veniturilor fiscale (între cele mai scăzute din UE ca procent din PIB) şi reaua folosire a banului public (ineficienţa crasă, lipsa de priorităţi asumate şi urmărite cu con...

Salariul minim este o problemă controversată nu de ieri de azi. Cercuri de afaceri se opun unei asemenea măsuri recuzând principial intervenţia statului în economie. Alt argument, într-un fel  înrudit, priveşte funcţionarea pieţelor: creşterea salari...