Articole scrise de Deutsche Welle

Istoria e ce ţi se întâmplă când ai prea multă treabă ca să nu ţi se pară normal s-o ignori. Ei bine, indiferenţa însoţind ignoranţa şi prostia are un neajuns major. Te face să tot cazi la nesfârşit în aceleaşi capcane.

Printr-un spectacol gigantic, liderii mai multor ţări aniversează 75 de ani de la debarcarea din Normandia. Se uită însă lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din Al Doilea Război Mondial.

La ce e bună memoria în România şi aiurea? La evitarea unor dezastre istorice. La procurarea şi perpetuarea de libertate. Ca şi la refacerea unităţii unui popor dezbinat precum românii....

Cum se explică crizele politice, din care cea germană sau românească par varietăţi ale aceleaşi crize etice şi a democraţiei? La rădăcina ei e neîncrederea hrănită de frica iscată de succesul capitalist. Soluţia e curaj.

Amnesty International suportă consecinţele unui mediu de lucru „toxic“. Însă Amnesty nu este un caz izolat. Cum funcţionează angajamentul umanitar şi condiţiile de muncă neadecvate?

Interviu cu Dr. Paul Milata, investigator antifraudă, autorul unui calcul bazat pe date statistice şi estimări din care reiese că PSD a obţinut cel puţin două locuri în PE prin blocarea votului în diaspora.

În 1999, Papa Ioan Paul al II-lea nu a fost lăsat să meargă să îşi vadă fraţii şi surorile din Moldova şi Transilvania. Papa Francisc vrea să binecuvânteze, acum, deschiderea din ultimii 20 de ani.

O discuţie purtată, înaintea venirii Papei Francisc, cu Mihai Frăţilă, episcopul greco-catolic de Bucureşti, ne dezvăluie o Românie prigonită şi renegată.

Întrucât în România minunile ţin fix trei zile, mulţi, nu doar Daea, au revenit la oile lor, ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat la 26 mai. Sau ca şi cum s-ar fi schimbat totul, irevocabil, peste noapte. Putem mai bine....

După situaţia tensionată de duminică la multe dintre localurile de vot din străinătate, DW a stat de vorbă cu ambasadorul României la Berlin despre blocarea participării românilor din Diaspora la europarlamentare.

Se va vorbi de el şi se vor analiza faptele, semnificaţiile şi consecinţele acestui vot fără precedent dintr-un scrutin european şi peste ani şi decenii. S-a dovedit unul istoric nu în ultimul rând pentru români....

Peste un milion de cetăţeni moldoveni sunt duşi la muncă în străinătate. Unii în Europa, alţii în Rusia. Au lăsat copiii în grija bunicilor, iar ţara pradă corupţiei. Acestea sunt ştirile. În spatele lor trăiesc oameni.

Ţările din aşa-numitul grup Vişegrad – Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria – şi-au făcut un renume de rebeli ai UE. În realitate nu este vorba de un bloc estic unitar, pentru că diferenţele dintre ele sunt considerabile.

Dragă Liviu, de la dictator la dictator, îţi zic: deşi am stat la putere în România 25 de ani de aur, te admir sincer pentru cei doi şi jumătate ai tăi. Să rezişti tu cu sute de mii de inşi în stradă contra ta!...

Dreapta austriacă s-a prăbuşit. Dar criza ei şi cea guvernamentală şi de stat privesc întreaga UE, alegerile europene şi pe aliaţii populişti ai Vienei. Dar şi presa apuseană. Democraţia. Precum şi Rusia lui Putin.

Mulţi se tem că Rusia ar putea influenţa alegerile europene. Ce rol joacă partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în acest context?

Alegerile pentru Parlamentul European indică direcţia. Revenirea la valorile naţionale sau mai multă integrare pentru a deveni o putere globală?

La summitul Christchurch de la Paris, se pun bazele unei iniţiative care să împiedice pe viitor filmările live de la atentate teroriste. Şi Facebook a anunţat propriile măsuri.

Nu vrei să votezi? Fiindcă ţi-e frică de Dragnea? Pentru că Europa e prea departe şi nu te interesează alegerile europene? Pentru că ai impresia că n-ai avea cu cine? Fă-te mai bun. Sunt sigur că te vei face. Iată de ce:...

Trump i-a făcut multe complimente lui Orban în timpul întâlnirii de la Washington. Dar administraţia americană nu are o părere la fel de bună despre premierul Ungariei, scrie Keno Verseck.

Vorbim cu toţii engleza, dar nu-i înţelegem pe englezi, spunea, la Sibiu, Jean-Claude Juncker. În România vorbim cu toţii. Şi nu ne înţelegem decât ce ne bagă în cap alţii. O scrisoare semnată de Cristian Ştefănescu.

În Hessa s-a deschis prima porţiune de autostradă pentru tiruri care circulă cu curent electric din instalaţii de deasupra carosabilului. Dacă testul va fi un succes, şi alte autostrăzi din Germania vor fi electrificate.

Există zile aniversare care, uneori, se suprapun celebrărilor altora. Sau altor celebrări. Şi comerorări. Riscăm atunci ca, ameţiţi de abisul istoriei, bucuria să ne dezorienteze şi simţul realităţii să ni se rătăcească.

Ce greu facem faţă, ca specie, adevărurilor incomode. Ce uşor ne minţim şi ne pliem gogoşilor altora. Cărora le e cu atât mai lesne să mintă cu cât au contribuit mai activ şi plin de zel la o realitate greu de suportat....

În timp ce PSD instrumentalizează electoral Biserica, fără ca BOR să crâcnească, iudeo-creştina civilizaţie e la ceasul urii de sine. Cum altfel se explică bizara calibrare a indignărilor elitei ei politice şi mediatice?

Pe 3 mai se sărbătoreşte ziua libertăţii presei. Nu că ar fi motive de sărbătoare, crede redactorul- şef al Deutsche Welle, Ines Pohl. Ea face trei propuneri prin care libertatea presei ar putea fi sustenabil consolidată.

Că e şi internaţională n-o face mai puţin românească. E vorba de problema antisemitismului. Care cu şi fără evrei devastează, iată, minţile unui tot mai mare număr de oameni din lumea liberă, periclitându-i democraţiile.

Extinderea spre Est a UE în urmă cu 15 ani a fost o mare provocare şi aproape un miracol, spune fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, germanul Günter Verheugen. El avertizează asupra unei Europe cu două viteze.

În fiecare zi, în România, cinci oameni mor în accidente rutiere. În peste 30.000 de accidente produse anual pe şosele, aproape 2.000 de victime îşi pierd viaţa. Siguranţa rutieră plasează România pe ultimul loc în UE.

Potrivit noului raport al Institutului pentru Cercetare în domeniul Păcii (SIPRI), sumele alocate apărării au crescut în întreaga lume - printre altele, şi în România, care e pe locul 40 la nivel mondial.

Marea majoritate a germanilor se declară pentru democraţie – dar sub ce formă? Drepturi egale pentru toţi şi pluralism politic nu fac parte din concepţia politică a tuturor, relevă ultimul "Studiu privind centrul".

După sensul ei iniţial, sărbătoarea pascală e una a libertăţii, celebrând izbăvirea de robie cu ajutor divin. La antipod e nihilismul demolatorilor democraţiei terorizând şi tiranizând pentru o presupusă „libertate“....

Limbile străine îţi aduc libertatea de a munci şi studia în alte ţări, dar libera circulaţie nu e de ajuns, consideră scriitoarea Lavinia Branişte. Pentru a fi liber contează în primul rând propria educaţie.