Articole scrise de Deutsche Welle

Un sezonier român a murit în urma infecţiei cu coronavirus. Mulţi dintre angajaţii români nu sunt asiguraţi medical în Germania, spune Horaţiu Dancu, asistent social şi consilier pentru cetăţenii români defavorizaţi.

Restricţiile legate de pandemia de coronavirus fac imposibilă venirea a mii de muncitori sezonieri din România şi alte ţări pentru a recolta roade pe câmpiile Spaniei.

Haosul de pe aeroporturile din România nu ar trebui să continue şi la fermele unde sunt aşteptaţi sezonierii. Szabolcs Sepsi din cadrul proiectului Faire Mobilität a vorbit cu DW despre situaţia muncitorilor români.

Două mii de sezonieri. Treisprezece zboruri. Cifre. În spatele ştirii despre românii care s-au înghesuit în parcarea aeroportului din Cluj sunt ei, românii. Oamenii. Şi vieţile lor.

Sociologul Gelu Duminică explică, într-un interviu pentru Deutsche Welle, unde ar trebui căutate rădăcinile răului uneia dintre cele mai sărace comunităţi din România.

Mulţi sunt de acord că lumea de după corona va fi altfel. Dar cum? Urmează un veac post-american, post-democratic şi chinez, cum zice propaganda totalitară? Şi ce va fi cu UE şi ONU, cu statele naţionale şi globalizarea?...

Mii de studenţi la medicină din Germania şi-au oferit voluntar ajutorul pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Primii dintre ei sunt deja pe frontul acestei lupte. Iar nevoile sistemului medical sunt în creştere.

Întoarcerea din Vest a mai multor sute de localnici din Ţăndărei a dus la instituirea carantinei generalizate în oraş, cu patrule militare pe străzi. Un reportaj de Cristian Ştefănescu.

Pandemia provocată de Corona se extinde şi totul se schimbă: guvernul primeşte note bune, sondajele creditează marea coaliţie cu majoritatea necesară guvernării iar AfD pierde. Jumătate din germani se tem de infectare.

Din criza iscată de pandemie pe fondul unor crize şi neajunsuri mai vechi, se degajă viitoare dezastre economice, sociale şi politice. Spre a le reduce dimensiunile, a le amortiza şi depăşi va trebui să le identificăm.

Epidemia de COVID-19 îi epuizează pe italieni, care trăiesc deja din 9 martie sub măsuri dure de izolare. Gravitatea consecinţelor psihologice depinde de durata crizei. Dar se oferă ajutor.

Avem motive să fim speriaţi de medicalizarea vieţii şi morţii. Ori de alarmă, de grija de viitor, de frică şi depresie. Dar putem să ne învingem temerile şi angoasele căutând împreună căile care ne vor scoate din impas....

Critici din UE şi din organizaţii civice consideră că noua lege din Ungaria privind starea de urgenţă este o primejdie acută pentru democraţia din Europa. Unii parlamentari se tem că exemplul Orban va face şcoală.

Pe fundalul imaginilor înfiorătoare din Italia, Silke Bartlick întreabă: stabileşte între timp coronavirusul cum se iese din viaţă şi regulile prohodului? Oare schimbă epidemia raporturile noastre cu moartea?

Recomandări: şoferii să rămână cât mai mult în cabină, să tranziteze o ţară cât mai repede, să poată conduce mai multe ore pe zi, să circule noaptea şi în weekend şi să existe puncte comune de control vamal.

Programe ample de testare, izolarea consecventă şi reguli stricte ar putea frâna răspândirea coronavirusului. Coreea de Sud oferă un exemplu pozitiv în acest sens.

Cum e în tranşeea pe care am săpat-o spre a ne apăra acasă de un inamic mic, dar hiperagresiv, într-un război cam mare pentru cei mai mulţi? După două săptămâni de izolare realizez ce grea e şi va mai fi lupta altora....

Experţi europeni au identificat sute de ştiri false de origine rusească în legătură cu noul coronavirus şi boala pulmonară Covid-19. Multe amintesc de propaganda Războiului Rece.

O epidemie virală funcţionează ca un ceas şi poate fi deci calculată. Matematicianul Ştefan Flasche explică într-un interviu acordat Deutsche Welle ce se ştie până acum despre răspândirea coronavirusului.

De ce proporţia deceselor provocate de noul coronavirus diferă atât de dramatic de la ţară la ţară? Doi economişti germani cred că au găsit un posibil răspuns: din cauza convieţuirii mai multor generaţii în aceeaşi casă.

Mulţi şi-au dorit să devină ”virali” pe Internet în ultimii ani. Cât de uşor am folosit această metaforă! Acum, întreaga planetă încearcă să scape de coronavirus. Viaţa a ajuns să arate ca un film SF.

Cum să-i zicem bolii care ne omoară bătrânii, închide graniţe, ne ucide libertatea şi pune pe butuci economia planetei? Virusul chinez? Vom fi certaţi sever. Şi pentru jurnalişti viaţa devine din ce în ce mai grea....

În fiecare zi, noi interdicţii şi limitări ale libertăţilor noastre. Cât o să mai dureze? Cel mai repede va trece dacă respectăm cu toţii regulile necesare în acest moment de criză.

Închiderea graniţelor, panica şi penuria de solidaritate, de ajutoare şi de tehnică medicale, pun la încercare decisivă un continent-fantomă, dimpreună cu democraţia, construcţia UE şi insuficienta noastră omenie.

Germania beneficiază de patru săptămâni avans faţă de Italia în combaterea pandemiei, spun virusologii. Dar avansul este periclitat. Viaţa publică trebuie îngrădită. Este eficient planul actual?

Criza politică din România se acutizează. În contextul pandemiei şi al unui posibil colaps economic e nevoie de leadership. Preşedintele Iohannis trebuie să găsească acum soluţiile necesare, crede Robert Schwartz.

Bărbaţii, femeile şi copiii se infectează la fel de des cu noul coronavirus, dar urmările sunt foarte diferite. Cel mai mult contează vârsta, bolile cronice, dar şi sexul celui infectat.

Cancelara Angela Merkel consideră că două treimi din persoanele din Germania ar putea fi infectate cu noul coronavirus. Merkel a anunţat că va exista o acţiune coordonată la nivelul UE împotriva răspândirii virusului.

Guvernul de la Roma a extins restricţiile drastice impuse în weekend in nord asupra întregii ţări. Toată Italia a intrat în carantină. Efectele epidemiei se resimt de mai multe săptămâni mai ales în sectorul turismului.

Devine coronavirusul mai slab când cresc temperaturile? Virologul Thomas Pietschmann explică de ce venirea primăverii oferă un motiv de speranţă şi de ce femeile au un avantaj clar în lupta împotriva bolii Covid-19.

Aproape o treime din populaţia României merge la spital cu sufletul îndoit sau, în cazul unor afecţiuni grave, cu moartea la purtător.

Sistemul de aprovizionare cu medicamente din Germania şi Europa e vulnerabil chiar şi în situaţii normale, fără coronavirus. Acum se complică lucrurile şi nu se întrevede prea curând o soluţie.

Săptămâna primului caz de coronavirus din România a fost una nebună, haotică şi, pe alocuri, chiar absurdă. Singura dramă reală a fost un caz de corupţie legat chiar de coronavirus.