Articole scrise de Deutsche Welle

Prin ultima sa decizie în privinţa României, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene încearcă nu doar să îndrepte erorile contrareformelor din ultimii ani, ci şi să prevină eşecurile viitoare.

În România, campania de imunizare s-a cam împotmolit, deşi premierul Cîţu promitea în aprilie pentru iunie zece milioane de vaccinaţi. Ţinta nu va fi atinsă şi nu doar conspiraţioniştii sunt de vină, ci şi autorităţile.

Participarea la viaţa politică a persoanelor cu handicap frizează, pentru unii dintre noi, absurdul. Este, cel puţin în zilele noastre, o utopie despre care multe ONG-uri spun că militează să o transforme în realitate.

Tirul de rachete a continuat să terorizeze Israelul, iar ura să se extindă global. Liderii grupării Hamas au cerut un armistiţiu, respins de guvernul de la Ierusalim, care se confruntă şi cu ample ciocniri interetnice.

„Este complicat să ai o diplomaţie inventivă, când ea este supusă unei politici interne complicate”, crede directorul German Marshall Fund pentru România, într-o discuţie despre summitul B9 şi rolul regional al României.

Femeia nu poate fi egală cu bărbatul, fiindcă „are slăbiciunile ei” şi pentru că este „păcătoasă”, potrivit explicaţiei vulgare pe care a dat-o arhiepiscopul Tomisului.

Româncele care îngrijesc bătrâni în Vest aduc sume impresionante de valută în ţară. Cu toate acestea, sunt ignorate de autorităţi şi lăsate în voia unei industrii în care mulţi samsari îşi fac singuri legea.

Un muzeu al regimului totalitar ar putea cuprinde, pe lângă atrocităţile petrecute în închisorile comuniste, nenumărate aspecte ale suferinţelor celor care nu au fost întemniţaţi.

Statisticile din România se bazează pe date viciate. Cifrele arată o ţară care nu este chiar ceea ce pare a fi. Are cineva de câştigat din asta? O discuţie DW cu rectorul Universităţii Bucureşti, Marian Preda.

E vestul, cu SUA în frunte, captivul unei stângi tot mai anticapitaliste şi antidemocratice? Nu e condamnat să fie veşnic. Revanşa libertăţii americane asupra comunismului a început în Texas. A Europei, în Spania.

Să fii jurnalist e o profesie pe muchie de cuţit, în România. Pericolele nu vin ca pe front, din cauza unei mine, şi nici din cauza unui guvern care te aruncă în închisoare dacă dezvălui corupţia de la vârful puterii.

Fără sezonieri, agricultura germană nu supravieţuieşte. Cum supravieţuiesc însă lucrătorii mobili din România şi alte ţări est-europene fără o asigurare medicală adecvată?

„Paza bună păzeşte primejdia rea“ se pare că nu funcţionează. Optimismul, fără o bază solidă, ne este la îndemână, iar bilanţul zilnic al morţilor în secţiile ATI tinde să devină un fapt divers.

România şi Ungaria ar trebui să intre într-o epocă a pragmatismului, după cum sugerează recenta întâlnire a şefilor celor două diplomaţii.

Poate fi un paşaport de vaccinare o condiţie prealabilă pentru recâştigarea drepturilor fundamentale? Guvernul german evită să răspundă. Însă această întrebare este puternic dezbătută şi în alte ţări europene.

Franţa a dat liber la ucis evrei, cred mulţi în Europa, nu doar în Israel: În cauză e scutirea de răspundere penală a unui asasin islamist şi antisemit care a ucis la Paris o femeie de 60 de ani. „Vina” ei? Era evreică.

Învăţământul românesc este unul al memorării, iar nu al creativităţii. Din această cauză, curiozitatea elevilor este descurajată din faşă de către dascălii lor, care respectă cu sfinţenie litera programelor şcolare.

România a reacţionat târziu la ultimele gesturi ostentative ale Moscovei. „Suntem pe fază”, a comentat preşedintele Iohannis, cu puţin timp înainte ca Rusia să reducă presiunea de pe graniţa cu Ucraina.

Se bucură mulţi de ”victoria” alianţei PNL şi USR PLUS, care s-au înţeles să continue coaliţia. Ar fi fost decizia raţională, cred nu puţini. Aşa e? Sau e mai degrabă o zdrobitoare înfrângere comună?

Dosarul 10 august se redeschide, dar tergiversarea şi, apoi, clasarea lui au dus la distrugerea sau anularea unor probe care nu mai pot fi recuperate.

Putin mai are puţin şi-şi vede visul cu ochii. Alexei Navalnîi ar fi pe moarte. Potrivit medicilor, nivelul său de potasiu s-ar fi deteriorat grav, afectaţi fiind şi rinichii principalului adversar al ţarului rus.

Aflaţi în dificultate din cauza crizei coronavirus, foarte mulţi absolvenţi universitari europeni luptă să obţină unul dintre puţinele locuri de muncă vacante. Nu rareori, tinerii se confruntă cu anxietate şi depresie.

În coaliţia care susţine guvernul a existat încă de la început mai degrabă o competiţie, decât o colaborare, ceea ce a alimentat neînţelegerile şi a deschis calea spre o criză mai profundă. Criză care acum se desfăşoară simultan cu ameninţările Rusie...

Se întâmplă şi lucruri suprinzătoare. Nu miraculoase, cum ar fi demiterea, parcă dincolo de legile naturii, a lui Raed Arafat. Nici cea firească într-un stat mafiot, a lui Vlad Voiculescu. Şi, totuşi, foarte uimitoare.

Preşedintele României a semnat decretul de revocare a ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Decizia de revocarea fusese transmisă la Cotroceni azi dimineaţă de premierul Florin Cîţu.

Lipsa de compasiune, absenţa logicii şi adevărurile ciobite, folosite de oficialii români, produc distorsiuni atât în găsirea soluţiilor celor mai bune, cât şi în limitarea sacrificiilor inutile.

Când atacă în haită, lupii se reped să izoleze de turmă vânatul. Când ciobanii dorm şi câinii lipsesc, vai de prădăciunea produsă. Vlad Voiculescu nu e vreun miel fără păcat. Sau infailibil. Dar nu merită ce i se face.

Victoria lui Viktor Orbán la alegerile din primăvara viitoare nu este sigură. Astfel că opoziţia a devenit ţinta unei bizare campanii de denigrare. Doi politologi au fost transformaţi în ţapi ispăşitori.

În România, după 1990, reprezentarea politică a romilor a fost un rateu continuu, crede sociologul Ciprian Necula. Ce s-a făcut pentru romi şi cine alimentează rasismul, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Ce fac masările de trupe ruse la frontiera Ucrainei? Dar vestul, în reacţie la sporul tensiunilor din zonă şi la regimul de exterminare la care V. Putin îl supune pe adversarul său politic principal, Alexei Navalnîi?

Naţionalismul tinde să (re)devină un fenomen în România. Scăderea nivelului de trai, criza pandemică, frustrarea generalizată din ultimul an şi jumătate alimentează o dispoziţie recurentă în istoria recentă, aceea de a da vina pe celălalt, pe „străin...

Cazurile de violenţă ale unor agenţi de poliţie sunt deseori muşamalizate de superiori. Este şi cauza pentru care mulţi români, mai ales de la ţară sau din oraşele mici, nu reclamă astfel de abuzuri. Le e frică.

Mai mult decât oricând am avea nevoie de alinare. În locul ei însă ni se servesc porţii tot mai mari de frică, de cruzime şi de intoleranţă, libertatea, spre bucuria tiraniilor, fiind pe ducă peste tot.