Articole scrise de Andreica Lacrima

Sunt hipster! O să mă omorâţi pentru că gândesc diferit de voi şi cred că pentru ţara mea e  mai bine ca românii să exploateze aurul de la Roşia Montană? O să trimiteţi din nou minerii cu ciocane şi bâte să mă ucidă pentru că ne este interzis să gând...

Cetitoriule când mira-te-vei de nesimţirea politicianului şi de al său zgomot fără rost ori fond, când ţi se va părea că televiziunile au vreo vină pentru şezătoarea poluată care a devenit lumea, bine-ar fi de-ai privi bine în jurul domniei-tale şi a...

Ne-am obişnuit în ultimii 24 de ani să răstălmăcim totul. Şi culmea, am avut pretenţia să credem că aceasta este normalitatea, că toată lumea e pe dos, doar noi suntem perfecţi! Cum altfel ai putea, om cu toate facultăţile mintale pe-acasă fiind, să ...

„Plătiţi sau veţi fi executat silit” - versiunea de răspuns la ghişee. Ce s-a schimbat în România capitalistă faţă de România socialistă? Poate doar denumirile instituţiilor şi bogaţii ei care acum nu mai au nevoie să disimuleze. Pot să-ţi trântească...

Peste 280.000 de cetăţeni români de etnie maghiară, trăitori în România, şi nu numai au solicitat obţinerea cetăţeniei ungare din 2010 încoace, potrivit Ziare.com. Ceea ce nu spun nici oficialii maghiari, iar cei români nu cred că-i duce mintea să sp...

Ce spun românii de pe stradă despre droguri şi consumul lor? Care e realitatea dincolo de statistici şi cu ce se confruntă copii noştri în şcoli, dincolo de promisiunea vagă a unei educaţii formale? Strada a votat: aproape fiecare al 3-lea tânăr româ...

Doar 47% dintre profesori şi-au trecut examenele de definitivat. Jenant! Cu puţin peste 50% dintre elevi şi-au trecut Bacalaureatul. Ai fi tentat să spui mitocăneşte: „Cum e turcul, şi pistolul”. Motivul? O educaţie făcută cu ocaua mică sau guvernanţ...

Media de astăzi? Am rămas cu toţii tot la nivelul anilor ’90 când ştiam că singura care nu ne minte şi nu ne manipulează e moartea. În 2013 nici de moarte n-aş mai fi sigură că nu ne manipulează când apare la televizor.

De ştiut pentru oricine s-ar încumeta să treacă pragul acestei ţări, ori ar avea destinul să se nască aici este faptul că România e ţara dumnezeilor. Chiar dacă, după cum se dovedeşte nimic bun nu poate prospera aici. Totuşi, aici fiecare ins ce face...

În România numărul drogaţilor se dublează aproape de la an la an, în timp ce vârsta primului contact cu drogurile scade alarmant şi, în cazul anumitor substanţe, ajunge la 11 ani. În miezul zilei, pe străzile oraşului te-ai putea întâlni cu un tânăr ...

România kafkiană loveşte din nou. De astă-dată pe unde radio. Ca de sărbătoarea Înălţării Dommului, dincolo de urările trăznite pe care le auzi prin troleibuze cum ar fi: ”Să te înalţi”, îmi fu dat să aud că şi Moartea îmi face reducere!

România pitorească e departe de a-şi fi epuizat resursele pentru umor. Fie el şi negru, uneori. Acum gura sobei se transformă în gura târgului, loc nu de depănat poveşti, ci de cules întâmplări, fie ele chiar groteşti.

Privind România aliniată la cozile de la ghişee. Nu doar că nu ne-am schimbat defel ca români,dar am infestat şi infestăm şi generaţiile viitoare.

Privind poveştile oraşului meu cu ochi de spectator, parcurile şi străzile devin locuri emblematice a ceea ce trăim ca naţie în fiecare zi, în fiecare an. Ele vin să confirme ori să infirme miturile pe care le avem despre noi înşine. O poveste despre...

Un ochi critic aruncat în Aula Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj când în sală se afla Mario Varga Llosa. O lume care se putea mântui prin libertatea spiritului, dar a ales să se "bată intelectual" (dar tot cu coatele) pentru un b...

Dacă o piesă de teatru te scoate din sală mai bun decât ai intrat, eliberat de energii negative şi încărcat de sensibilitate, atunci poţi fi sigur că ai trăit nici mai mult nici mai puţin decât arta.

Distanţa dintre înger şi demon adesea este de un om. Acel om care să facă diferenţa poate fi oricare dintre noi, cu condiţia să ne amintim asta, ori mai bine zis, să ne fie deja mod de viaţă, alegere constantă, fiinţă. Atunci când cu un an în urmă am...

Oricât ne-am supăra pe europeni, dacă astăzi suntem trataţi în Europa ca ”europeni de mâna a doua”, vina ne aparţine într-o mare măsură nouă. Câţi ne-am asumat şi responsabilitatea de a fi europeni, nu doar plăcerea de a ne mişca liberi şi de-a preti...

Ce ciudat e sa vorbeşti de Inviere într-o naţie muribundă care alege singură să rămână într-o eternă Săptămana a Patimilor!

Banii sunt o problemă la ordinea zilei pentru orice afacere, pentru orice buget personal, dar par să frământe mai acut ca niciodată ONG-urile din România aflate în situaţia de a concura tot mai acerb între ele pentru tot mai puţini bani. Cum îţi fina...

În a doua zi de festival de filme de scurtmetraj, după-amiază sala era destul de pustie. Clujenii erau în schimb în număr mare pe "Corso", la plimbare. Prea mare înghesuială de festivaluri de film în oraş? Nu neapărat, ar spune clujenii. Cu toate ace...

În România există cu puţin peste 1000 de colecţionari de automobile "retro". Din datele făcute publice de cluburile de profil din România se pare că cea mai veche maşină de colecţie este un Fort T Speedster din 1912. Colecţionarii se plâng cât de cos...

Să mergi la teatru în zielele noastre este o experienţă! Ar trebui să te ţină şi inima, să nu crape din pricina senzaţiilor bulucite pe scenele imaginare, ori pe uşile sălilor de spectacol. Însă aşa uiţi de minimalismul vieţii cotidiene, evadezi. Ia-...

Mai bine cu carte, sufocaţi şi înghesuiţi, decât fără carte. Şi mai bine cu carte deja cunoscută şi fără mari noutăţi, decât cu rafturi goale. Deşi, de la o piaţă ca aceea a Clujului te-ai aştepta la mai mult.

În România merită să mai faci un singur fel de turism: cel al spiritului românesc, unii îl numesc turism cultural. Şi ar trebui să facem acest tip de turism repede, înainte ca el să dispară natural, ori să fie înghiţit de poleiala ieftină a consumeri...

În foamea noastră după libertate, cu orice preţ, cu orice risc şi fără nicio constrângere, noi românii am uitat să ne ridicăm o întrebare elementară: „Cei ce vor veni după noi ce vor învăţa din felul nostru de a fi?". Iar generaţia aceea a venit.

Rareori am văzut o dorinţă mai mare de a învăţa şi o solidaritate mai manifestă decât aici, pe gunoaiele oraşului, la Pata Rât, printre copiii care primesc o şansă de a studia şi de a învăţa cum să se apropie de majoritatea etnică, adică de români.

Primul Festival de Povesti din Transilvania a debutat la Cluj cu britanicul Ben Haggarty, reprezentantul Marii Britanii în toate competiţiile de storytelling din lume aflat la pupitrul poveştilor. Peste 35 de clujeni l-au ascultat, au râs, au comenta...

La vremea anului 2002 vedeai des pe televiziuni aşa-zise reportaje pline de  o ciudată empatie cu copii care se plângeau că, în timp ce colegii mănâncă, ei rabdă de foame, nu se pot concentra din pricina foamei, că nici acasă nu au ce mânca, dar măca...

Fericirea ar trebui garantată prin Constituţie, întocmai ca libertatea. Mulţi vor obiecta că fericirea este o noţiune abstractă, un concept fără graniţe sigure. La fel este şi libertatea. Şi că este relativă, o dovedesc puterile din orice ţară a lumi...

La ghişeele de la Finanţe şi de la Serviciul de Înmatriculări din Cluj cozile şi nervii n-au lipsit. Clujenii care achitaseră taxa auto după reglementările vechii legi s-au pomenit în situaţia de a fi obligaţi să plătească "diferenţa" şi să-şi asume ...