Unul dintre laureaţii Nobelului pentru Fizică pe 2018, Gérard Mourou, este iniţiatorul proiectului laserului de la Măgurele

Gérard  Mourou

Profesorul francez Gérard  Mourou, câştigător al Premiului Nobel pentru  Fizică pe 2018, alături Arthur Ashkin (SUA) şi  Donna Strickland (Canada) este iniţiatorul proiectului laser de la Măgurele.

 În anul 2006, Profesorul  Gérard  Mourou devine  iniţiatorului Proiectului European  ELI – Extreme Light Infrastructure, considerat un proiect-etalon al Comisiei Europene, prima infrastructură distribuită din istoria ştiinţei, cu trei piloni (Republica Cehă, Ungaria şi România). ELI-Nuclear Physics, pilonul de fizică nucleară al ELI care se află în faza finală a construcţiei la Bucureşti-Măgurele este cel mai amplu şi mai complex dintre aceştia, scrie rador. ELI-Nuclear Physics va opera cel mai puternic sistem laser la nivel mondial din întreaga istorie a ştiinţei, este realizat în strânsă legătură cu cercetările ultimilor 30 de ani ale profesorului Gérard Mourou.

Tot împreună cu acesta a fost dezvoltat cazul ştiinţific al ELI-NP – cercetările ştiinţifice fundamentale şi aplicative care au definit pilonul românesc şi un nou domeniu al Ştiinţei – Nuclear Photonics.

Profesorul Mourou este membru al International Scientific Advisory Board al ELI-NP şi colaborator activ al grupului de cercetători ai ELI-NP în efectuarea de experimente pregătitoare pentru ELI-NP.

Intrarea ELI-NP în funcţiune în curând va deschide perspective extraordinare atât din punct de vedere ştiinţific, pentru fizica nucleară, fizica laserilor, astrofizică,  cât şi al aplicaţiilor de interes societal major, de la fizica materialelor la ştiinţele vieţii,  în bună parte prevăzute de Laureatul Nobel de anul acesta, Profesorul Gérard Mourou.

Cercetătorul Arthur Ashkin a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru "pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice". Astfel, „ficţiunea ştiinţifică a devenit realitate“, a menţionat instituţia suedeză.

Oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru ''metoda lor de generare a pulsurilor optice ultrascurte şi de înaltă intensitate''.

Directorul Laboratorului de optică aplicată (LOA) şi profesor la Şcoala Politehnică, Gerard Mourou în cei 40 de ani de carieră a studiat laserele, găsindu-le aplicaţii tehnice sau medicale, mai ales în chirurgia medicală, dar şi în arheologie.

Părinte al conceptului 'Lumiere Extreme', el a stat la baza creării a L' Institut de la Lumiere Extreme (ILE) şi a laserului civil Apollon de Paris-Saclay (Essonne), care ar trebui să furnizeze cinci petawaţi, reprezentând 1/35 din puterea solară primită de Terra. Pe termen lung, ar trebui să-şi dubleze puterea.

Şi alte lasere sunt în construcţie în cadrul Infrastructurii Luminii Extreme - ELI (Extreme Light Infrastructure), al cărei iniţiator este Gerard Mourou, în Ungaria, România şi Republica Cehă, care ar trebui să depăşească capacitatea lui Apollon, scrie AFP.

Cercetătorii speră aplicaţii multiple în viitor, mai ales în domeniul tratării deşeurilor nucleare (prin reducerea duratei lor radioactive), pentru imagerie medicală, tratamentul tumorilor sau curăţării spaţiului de deşeuri.