Cine mişcă Izvoarele din Galaţi? Ploile, solul prost şi reactivarea unei falii - posibile cauze identificate de specialişti

Localnicii din Izvoarele se tem să mai locuiască în casele lor FOTO Adevărul

Institutul Geologic al României a oferit un punct de vedere preliminar privind mişcările de teren din zona Izvoarele, Galaţi, unde localnicii au fost afectaţi de sute de cutremure în ultimele săptămâni, pe o suprafaţă restrânsă. Din start, acesta nu este un raport propriu-zis, fiind realizat foarte rapid. Din acest motiv, necesită şi studii amănunţite care să confirme anumite teorii.

Motivele principale expuse de cercetătorii care au realizat punctul de vedere vin din trei părţi: activităţi umane care au provocat mişcările pământuli, componenţa geologică deja ştiută a zonei, dar şi activarea unor falii seismice ca urmare  a mişcărilor de până acum.

Cauzele antropice (nenaturale)

Punctul de vedere al Institutul Geologic al României menţionează că fenomenul de instabilitate din zona Izvoarele-Slobozia Conachi poate avea cauze naturale, dar şi antropice. „Dintre cauzele antropice se evidenţiază clar posibile fenomene de tasare diferenţiată a terenurilor, datorate exploatării de petrol şi gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenţa pe care se află amplasate şi localităţile Izvoarele şi Slobozia Conachi“, se arată în documentul redactat de IGR. Potrivit surselor „Adevărul“, nu se poate vorbi de o perforare a domurilor, aşa cum s-a speculat pe alocuri, deşi zona este una sensibilă pentru astfel de exploatări.

Cu toate acestea, potrivit punctului de vedere „orice dezechilibru în cadrul acestui zăcământ a provocat în timpul forajelor o deplasare a nisipurilor în găurile de sondă. În plus, acest zăcământ se caracterizează printr-o dificultate de exploatare datorită grosimii mici a intervalelor izolatoare“. IGR citează o lucrare din 1975, care menţiona că aceste izolaţii naturale se pot sparge facil şi se pot inunda rezervoarele naturale de hidrocarburi cu ape aflate în orizonturile aflate în apropierea acestora. Deşi lucrarea avertiza asupra acestor posibile scăderi de presiune din rezervoarele naturale şi inundarea lor, se pare că la Izvoarele nu a avut loc acest lucru.

Sufoziunea pe înţelesul tuturor

IGR menţionează că localitatea Izvoarele este amplasata deasupra unor straturi de sol care nu sunt propice construcţiilor. De altfel, cel mai bine ar fi fost să nu se construiască pe aşa ceva. Nisipurile şi pietrişurile sunt relativ neconsolidate şi alcătuiesc partea superioară a pachetului de depozite. Punctul de vedere menţionează că evenimentele din ultimele săptămâni pot fi puse pe seama unei sufoziuni mecanice, care poate determina modificări ale suprafeţei terenului, ce pot duce la apariţia unor pâlnii de sufoziune.

Ce este sufoziunea şi pâlnia ei? Sufoziunea este un proces de subminare, datorită circulaţiei apelor de infiltraţie, ce poate duce la formarea reliefului de infiltrare (V. Tufescu – 1966). Sufoziunea este un proces datorită faptului că granulele mai fine dintr-un teren sunt antrenate de circulaţia apelor de infiltraţie, ceea ce face ca un asemenea depozit să-şi piardă stabilitatea, mai ales unde el suportă sarcini mai concentrate (clădiri, construcţii artificiale). Transportul subteran al particulelor duce la formarea în adânc a unor goluri care, mărindu-se, pot duce la surpări la suprafaţă şi formarea unor pâlnii de sufoziune. Acest lucru pare să se fi întâmplat şi la Galaţi, pe fondul precipitaţiilor din ultimul timp.

Din acest motiv, unii reprezentanţi ai IGR au spus că în cazul unor ploi abundente, componenţa solului din zonă se va modifica în permanenţă, spre instabilitate. Acest lucru nu este surprinzător, dat fiind că vorbim de un sol format din particule fine, mare parte din loess, care este format din particule de praf depuse în timp.

Punctul de vedere menţionează că procesele de sufoziune mecanică „pot fi declanşate, respectiv favorizate şi de o activitate seismică ce poate conduce chiar la eventuale fenomene locale de lichefiere a nisipurilor neconsolidate din subsolul acelei zone“.

Vorbim astfel de cauze combinate, care duc către mişcări instabile ale solului din zonă, dar care nu provoacă neapărat cutremure. Cercetătorii nu consideră mişcările din zonă unele importante din punct de vedere geologic sau seismic şi consideră că „fenomenele de sufoziune se pot manifesta şi la nivelul luncii pârâului Suhu, unde este amplasat satul Izvoarele, dar grosimea mică  a depozitelor de holocen superioare nu ar conduce la fenomene importante de instabilitate a terenului“.

Prăbuşirea loess-ului

Alte fenomene de instabilitate în zonă pot fi cauzate de prăbuşirea loess-ului, din malurile abrupte ce formează partea superioară a versantului stâng al văii Suhu, maluri abrupte la baza cărora se află întregul sat Izvoarele.
Potrivit Institutul de Fizică a Pământului, au existat 217 de evenimente seismice în perioada 23 septembrie – 6 octombrie, doar 10% au avut hipocentrul la adâncimi sub 2.000 de metri. Doar două cutremure au trecut de 2,4 grade pe scara Mercalli şi doar trei cutremure au avut adâncimi de peste 20 de kilometri. Oricum, nu microseismele trebuie făcute responsabile pentru crăparea scoarţei, de tasări bruşte ale terenului sau de apariţia de pornituri însoţite de distrugeri ale fundaţiilor construcţiilor.

Aceste seisme ar fi putut cel mult să deschidă, prin reactivare, o falie sau un sistem din arealul văii Suhu, ceea ce a permis apelor de suprafaţă să se infiltreze în zone mai adânci, până atunci uscate, ceea ce ar fi dus la modificarea structurii solului şi provocarea evenimentelor de mai sus. Aşadar, nu vorbim de surse profunde pentru cutremurele din Galaţi, ci infiltrarea apei în anumite zone ar fi putut provoca fenomene de sufoziune şi umezeală.

Poziţia ministrului

Mihnea Costoiu, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, a declarat că „Este clar că evenimentele sunt din cauze tectonice, este o situaţie un pic specială având în vedere numărul mare de evenimente seismice din ultima vreme. Toate analizele duc la aceeaşi concluzie, ce s-a întâmplat la Galaţi nu are nicio legătură cu exploatăriile umane, nu este posibil aşa ceva tehnic. Trebuie văzut care este structura solului de se produc aceste semnale. Ieri a apărut informaţia că urmează să se surpe pământul, sa cadă tot satul, nu există nici o dovadă ştiinţifică care să arate acest lucru. Colegii noşti vă vor prezenta raportul săptămâna viitoare. Din 1994 nu mai avem mişcări de sol semnificative în zonă. Nu s-au constatat mişcări ale caselor respective, martorii nu au indicat vreo afectare a zonei în acest sens după cutremure. Sunt mişcări tectonice, nu se pune problema de altceva cum ar fi exploatări ale petrolului. Continuăm analizele pentru a elimina orice fel de suspiciune“. 

Document 2013 10-15-15807669 0 Raport Preliminar Instititul Geologic Romaniei Comuna Izvoarele