Senatul SUA este „pentru“ ca cetăţenii să fie monitorizaţi fără mandat. NSA are dreptul să facă acest lucru până în 2017

Supravegherea cetăţenilor americani are toate şansele să continue până în 2017. FOTO AFP

Senatorii Statelor Unite au votat în majoritate pentru ca supravegherea fără mandat a cetăţenilor să continue pentru încă cinci ani. NSA (Agenţia Naţională de Securitate) are acest drept, iar scopul principal al acestei legi este lupta contraterorismului. În septembrie, legea a trecut şi de Camera Reprezentanţilor cu de două ori mai multe voturi în favoarea ei.

Această lege a monitorizării fără mandat extinde prerogativele Foreign Intelligence Surveillance Act din 2008. În timpul administraţiei Bush, FISA a oferit imunitate retroactivă în cazurile de interceptare a convorbirilor telefonice şi a emailului, notează „The Verge“. Totodată, actul din 2008 a creat şi baza pentru aceste viitoare interceptări fără necesitatea unui mandat, atât timp cât una dintre părţi este în afara SUA şi există suspiciunea de terorism.

La votul final au fost consemnate 73 de opţiuni „pentru“ şi 23 „contra“. În septembrie, când a trecut de reprezentanţi, balanţa înclina la 301 voturi „pentru“ şi 118 „împotrivă“. Următorul popas pentru acest proiect este biroul preşedintelui Barack Obama. Însă, aici, lucrurile sunt oarecum clarificate, după ce în cursul acestui an el a afirmat că administraţia sa susţine această lege. Cel mai probabil va fi promulgată până la data la care expiră cea veche, adică 31 decembrie.

Amendamentele au fost respinse

Înaintea votului din Senatul american, Fundaţia Frontierei Electronice (EFF) a susţinut o serie de patru amendamente care să asigure protecţia cetăţenilor sau, cel puţin, să ofere un nivel mai mare de transparenţă asupra datelor NSA. Senatorul Ron Wyden a cerut NSA să spună exact câţi cetăţeni urmăreşte şi Jeff Merkley a vrut ca instanţele de judecată să fie consultate. Pe această din urmă idee a mers şi Rand Paul care a cerut extinderea celui de-al patrulea amendament şi asupra comunicaţiilor electronice. Amendamentul în cauză prevede ca cetăţenii să fie protejaţi contra cercetărilor neîntemeiate şi, mai mult, este necesar un mandat judecătoresc. În final, Leahy Sunset a cerut expirarea actului în trei ani, şi nu în cinci.

Ce s-a întâmplat cu acestea? Au fost resprinse prin vot de către ceilalţi senatori. Chiar şi ideea lui Wyden de a avea acces la mai multe informaţii, neafectând astfel aplicarea legii, a primit 53 de voturi „contra“ şi 42 „pentru“. „[...] fără aceste informaţii necesare pentru a ne face treaba, supravegherea nu este robustă, este doar ştirbă“, a afirmat senatorul.

EFF şi ACLU (Uniunea Libertăţilor Civile) sunt doar două dintre organizaţiile americane care protestează contra acestei legi. Scopul lor este discutarea proiectului la Curtea Supremă de Justiţie, iar dezbaterea se concentrează pe constituţionalitatea acestuia. NSA nu şi-a schimbat strategia, nu oferă nicio informaţie din interior în ceea ce priveşte numărul celor urmăriţi.

Legea care a trecut de Senatul american este doar finalul unui an destul de încărcat pentru Internet. În 2012, au fost dezbătute ACTA şi SOPA, iar conferinţa ITU de la Dubai nu s-a finalizat cu cel mai bun rezultat. Reacţia României a fost că nu susţine niciun demers care ar aduce atingere suveranităţii naţionale. „[despre proiectele ITU] este necesară actualizarea acestora, multe dintre prevederi nemaiavând aplicabilitate. Însă nu considerăm necesar să fie şi extinse prin noţiuni sau prevederi legate de Internet şi securitate cibernetică. Gestionarea Internetului de către o singură organizaţie internaţională poate avea un impact negativ asupra libertăţii de exprimare“, a fost poziţia Ministerul Comunicaţiilor.