România digitală, un supersonic fără pasageri

Primăvara anului 2018 începe cu bine. România este codaşa Europei în ceea ce priveşte index-ul economiei şi societăţii digitale. Comisia Europeană calculează anual acest index care înglobează indicatori relevanţi ai performanţei şi competitivităţii digitale. De ce este bine? Pentru că, orice am face, putem doar să creştem în aceste clasamente. Pur şi simplu avem foarte puţine capitole unde mai putem scădea.

Este interesant de remarcat faptul că România a progresat în ceea ce priveşte digitalizarea în acelaşi ritm cu media europeană. Ne rămâne doar să recuperăm decalajele faţă de restul ţărilor europene. Nu este simplu. Sunt foarte multe. Dacă vrem însă să nu rămânem codaşi şi la acest capitol, suntem obligaţi să luăm măsuri urgente.

Raportul progresului Europei Digitale pentru 2017

Index-ul este format dintr-o serie de indicatori împărţiţi în cinci categorii: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale. Să le luăm pe rând.

1. Conectivitate

Indicatorul de conectivitate măsoară gradul de utilizare de servicii de internet  în diverse forme şi performanţe. Partea bună este că la acest capitol ocupăm locul 2 în rândul ţărilor membre UE în ceea ce priveşte abonamentele la serviciile de bandă largă de mare viteză. La fel de bine putem spune că stăm şi în privinţa preţului serviciilor fixe de bandă largă. Aici ocupăm locul 10.

Să ne aruncăm o privire şi spre lucrurile mai puţin bune. România se află pe ultimul loc în rândul statelor membre UE în privinţa acoperirii 4G şi penultimul loc la capitolul acoperirea serviciilor fixe de bandă largă. Deşi pare la modă, românii au adoptat foarte târziu internetul la viteze 4G. Avem viteză, dar... nu o folosim.

Cum îndreptăm lucrurile? Prin creşterea investiţiilor în infrastructura de telecomunicaţii şi acoperirea unor teritorii cât mai mari cu servicii fixe de bandă largă. De unde luăm banii? Simplu: din fondurile structurale şi fondurile europene. Acum, că am reuşit să stabilim soluţia, rămâne doar să o punem în practică. Este la fel de adevărat că, pentru asta, avem nevoie de dorinţă, voinţă, determinare şi de un Guvern care să pună accent pe această soluţie în programul său şi în bugetul pe care îl întocmeşte anual.

2. Capital uman

Aici, realitatea este una de-a dreptul ruşinoasă. România ţine, din păcate, să fie oaia neagră a Europei. Ocupăm ultimul loc la numărul utilizatorilor de Internet, penultimele locuri la numărul specialiştilor TIC şi al persoanelor care au cel puţin competenţe digitale de bază şi locul 17 la numărul absolvenţilor STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică).

Este cât se poate de clar că România este codaşa ţărilor UE în privinţa capitalului uman ce se poate lăuda că deţine competenţe digitale. Doar 56 la sută dintre români utilizează Internetul faţă de media UE de 76 la sută în timp ce, doar 28 la sută dintre români au niveluri superioare pragului de bază în ceea ce priveşte competenţele digitate, faţă de 79 la sută în UE.

Mingea, la acest capitol, este în curtea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Educaţia este principalul motor care ne poate ajuta să ieşim din ruşinosul ultim loc pe care îl ocupăm în acest moment în rândul cetăţenilor UE. La fel de important este şi mediul de afaceri care, investind în educaţia angajaţilor, poate reduce din decalajul actual.

3. Utilizarea Internetului

Din păcate răspunsul poate fi anticipat din categoria analizată mai sus. Da, România este, şi în 2017, la fel cum a fost şi în 2016, codaşa ţărilor UE în privinţa utilizării Internetului. Suntem cetăţenii din Europa care facem cele mai puţine cumpărături online şi penultimii din coadă la accesat muzică, materiale video şi jocuri, servicii bancare şi video la cerere.

Avem la această categorie şi o subcategorie unde stăm destul de bine. Ocupăm locul 8 în privinţa accesării reţelelor de socializare. În ciuda acestui indicator pozitiv românii sunt în continuare reticenţi la multe alte capitole când vine vorba de a utiliza Internetul. Cum poate fi determinată populaţia să utilizeze Internetul şi să aibă o mai mare încredere în acest instrument?

Cred că prin crearea unui cadru legal care să reglementeze clar anumite aspecte privind comerţul electronic dar şi încurajarea mediului de afaceri şi bancar să ofere mai multe facilităţi celor care folosesc serviciile online. Nivelul de utilizare al internetului este direct proporţional cu educaţia cetăţenilor (adică de îmbunătăţirea indicatorului numărul 2).

4. Integrarea tehnologiei digitale

Este o altă categorie din cele cinci în care demonstrăm fix acelaşi lucru pe care l-am arătat şi în ultimele două: incapacitate, delăsare şi proastă gestionare a situaţiei. Aţi ghicit! Ocupăm şi la integrarea tehnologiei digitale tot ultimul loc. Din cele opt subcategorii analizate în această categorie sunt două unde ocupăm ultimul loc: vânzări online transfrontaliere şi platforme de socializare. La IMM-uri cu vânzări online suntem penultimul loc iar la cifra de afaceri din comerţul electronic ocupăm locul 26 din 28.

Concluzia este una îngrijorătoare: companiile din România nu par să vadă tehnologia ca pe un instrument de stimulare a productivităţii şi favorizare a creşterii economice. Nici statul nu pare să facă paşi spre ieşirea din impas. Lipsesc strategii de extindere a centrelor digitale pe întreg teritoriul României şi, la fel, nu s-au făcut şi puse în aplicare strategii de digitizare a industriilor.

5. Serviciile publice digitale

Este ultima categorie analizată şi, din păcate, acelaşi ultim loc ca la precedentele patru. Suntem pe ultimul loc în Europa la numărul de utilizatori a soluţiilor de e-guvernare, tot ultimul loc la furnizarea de servicii complete online şi penultimul loc la formulare pre-completate. O singură subcategorie ne plasează pe un loc mai onorant: date deschise. Aici ocupăm locul 11.

Cine ne poate scoate din coada clasamentului la această categorie? Răspunsul este Guvernul. El este cel care poate lua măsuri de consolidare a guvernanţei şi coordonarea implementării soluţiilor de e-guvernare.

Soluţia se află la politic

Partea cea mai bună din statistica prezentată de Comisia Europeană este că avem o infrastructură de mare viteză ce ocupă în acest moment un onorant loc doi în rândul ţărilor UE. Problema este că nu reuşim să o folosim încă suficient – ne lipsesc inovaţiile, inovatorii şi antreprenorii în domeniu. De asemenea ne lipseşte educaţia şi cultura la nivel de masă care să solicite aceste servicii. Este ca şi cum am avea un vehicul digital supersonic dar care este aproape fără călători, mulţi neştiind că există un astfel de vehicul accesibil.

Lucrul care ne lipseşte însă cel mai mult este implicarea celor care creează un cadru legal menit să încurajeze inovaţiile, inovatorii şi antreprenorii. Adică o clasă politică care să fie conştientă de problemele pe care le avem la acest capitol şi capabilă să facă legi menite să le rezolve. Dacă vorbim de politic este absolut necesar să ne uităm şi în curtea Guvernului. El este cel care poate veni cu măsuri menite să crească gradul de educaţie al populaţiei dar şi creşterea gradului de cultură pentru accesarea serviciilor de tip IT. Ar fi păcat de locul doi ocupat astăzi de România în Europa la viteza de Internet. El ne arată că avem potenţial. Suntem datori să nu facem o realitate din zicala ”nu strica orzul pe gâşte”.

Un exemplu lăudabil este iniţiativa RoTLD de a introduce un tarif de mentenanţă anuala pentru domeniile .ro. Acestă măsura va elibera spre utilizare multe domenii cumpărate dar nefolosite. In plus vom intra în rândul ţărilor care iau acest tip de măsură, deci nu mai suntem ultimii care să nu fi schimbat taxa unică într-o taxa anuală. Deci se poate. Martie a început cu bine.