Cum gestionează femeile şi bărbaţii „relaţia“ cu telefonul şi cine e mai „dependent“

Telefoanele inteligente sunt apreciate de ambele sexe, nicio surpriză până aici, dar fiecare foloseşte altfel dispozitivele. Un studiu recent ne arată şi cum.

Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au început să-şi folosească telefonul, în medie, după 44 de secunde. Bărbaţii nu au rezistat nici jumătate din acest timp, după 21 de secunde, în medie, folosind deja dispozitivul, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

Pentru a studia mai departe relaţia cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva, de a fi în afara unei sfere sociale (FOMO – fear of missing out), atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Totuşi, telefoanele au ajuns să fie folosite şi ca o extensie a creierului, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri. În ultimii doi ani, Kaspersky Lab a studiat efectele sociale ale vieţii digitale şi modul în care oamenii pot deveni vulnerabili la infracţionalitatea cibernetică. Pe acest site e disponibil un rezumat al rezultatelor.

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!