Harry Potter îşi ia zborul pe schiuri
0Elveţianul Simon Ammann a reuşit să câştige la Vancouver ambele titluri la sărituri cu schiurile, devenind singurul săritor cvadruplu campion olimpic. Supranumit Harry Potter şi pentru forma ochelarilor săi, dar şi datorită figurii sale adolescentine, Simon Ammann a scris istorie şi la ediţia din acest an a Olimpiadei de iarnă.
Aflat într-o rivalitate acerbă cu săritorii austrieci, elveţianul a câştigat clar duelul cu aceştia, devenind primul campion la Vancouver, pe trambulina normală. S-a întâmplat la opt ani după dublul său succes olimpic. Iar dacă la Salt Lake City sportivul din "Ţara Cantoanelor" a produs stupoare, el fiind un necunoscut în vârstă de 20 de ani, de această dată victoria sa n-a mai mirat pe nimeni.
Moartea lui Nodar l-a afectat
Cu patru medalii olimpice de aur, la individual, Ammann a intrat în legendă, depăşindu-l pe finlandezul Matti Nykaenen. Victoria sa a fost recompensată după tradiţie: două sau trei beri băute alături de ceilalţi componenţi ai delegaţiei elveţiene. "Nici nu-mi găsesc cuvintele pentru a exprima ceea ce simt acum... A patra medalie de aur, la Jocurile Olimpice! Este o nebunie!", a recunoscut elveţianul imediat după festivitatea de premiere. Victoria de sâmbătă fusese prevestită de succesul repurtat în prima zi a Jocurilor Olimpice, când a devenit chiar primul campion al actualei ediţii a Olimpiadei de la Vancouver.
Sosit în 2002, în "Ţara mormonilor", ca un tânăr pe care puţini îl luau în seamă, Simon Ammann declara cu tupeul celui care nu are nimic de pierdut: "Sunt cool. Şi cred că sunt şi foarte puternic". Apoi s-a lansat pe trambulină (K95), reuşind două sărituri uriaşe: 105 şi 108 metri! „Acum opt ani am debarcat cu mult curaj. Eram nou venit. Astăzi, atunci când sar, port pe umeri greutatea întregii mele cariere", a recunoscut el.
În plus, contextul a fost diferit la Vancouver, iar moartea tragică a georgianului Nodar Kumaritaşvili, la sanie, produsă cu o zi înaintea primului concurs de sărituri, l-a afectat destul de mult. "După acea tragedie, am încercat să-mi găsesc un punct de sprijin, să fac abstracţie de ceea ce s-a întâmplat, ceea ce nu-i deloc simplu", a mărturisit Ammann.
„Acest sport este un puzzle uriaş"
Elveţianul are o viziune aparte despre săriturile cu schiurile, una ce merită a fi cunoscută: "Acest sport este un uriaş puzzle. Cu piese pe care trebuie să le asamblezi. Atunci când este complet, când fiecare mişcare este efectuată cu precizie, corpul tău nu este altceva decât o prelungire a instinctului. Se întâmplă însă rar asta... După reuşitele de la Salt Lake City am avut patru ani în care nu am câştigat, în care am încercat să aşez corect toate aceste piese. Când credeam că i-am găsit locul uneia se deplasau alte trei. Şi tot aşa...".
E drept că nereuşitele sale de după JO din 2002 au fost puse şi pe o viaţă nu tocmai liniştită... Celebritatea l-a prins în vârtejurile sale greu de controlat. A fost fotografiat pe atunci, de pildă, în compania unor fete cu forme apetisante... Avea 20 de ani şi era, pe undeva, de înţeles. De altfel, Ammann recunoştea cândva că s-a apucat de schi pentru că nu a avut ce face altceva. Născut pe 25 iunie 1981, în mica localitate elveţiană Grabs, cu 6.377 de suflete, într-o familie de fermieri, în care nu se vorbea prea mult, el a trăit o copilărie fără radio sau televizor... "Scăpat" în lumea largă, a avut de înfruntat nu numai opoziţia rivalilor săi, ci şi ispitele care i-au apărut în faţă.
Eşecurile suferite la JO de la Torino, din 2006 - locul 38 la trambulina normală şi 15 la cea mare - i-au dat de gândit. "Mi-am dat seama că îmi pierd controlul asupra vieţii mele. Şi eu nu doream asta", a recunoscut recent. În 2007, după patru ani de rezultate mediocre, Ammann a revenit în prim-plan. A câştigat concursurile de la Lillehammer şi Oslo, clasându-se de mai multe ori pe podium. Apoi a obţinut medalia de aur la CM, fiind unul dintre puţinii săritori cu schiurile care au câştigat atât titlul olimpic, cât şi pe cel mondial. Clasat pe locul 2 în ediţia 2009 a Cupei Mondiale, el este lider al celei în curs de desfăşurare. Cu mari şanse de a o câştiga.
Foloseşte legături de schi modificate
Elveţianul Simon Ammann este printre puţinii săritori care deţin atât titlul olimpic, cât şi pe cel mondial Foto: Epa
Înaintea concursului la trambulina mare, de la Vancouver, austriecii l-au acuzat pe Ammann că foloseşte un sistem de fixare a schiurilor neregulamentar. Şi rivalii elveţianului nu s-au limitat la atât, ci au depus şi o plângere scrisă. Oficialii Federaţiei Internaţionale de Schi au verificat legăturile şi au ajuns la concluzia că Simon Ammann nu a încălcat regulamentul. Şi i-au permis acestuia să concureze cu ele.
Explicaţia nu i-a satisfăcut pe austrieci, "războiul" lor cu Ammann fiind purtat şi cu arme psihologice. Precizând că respectivul sistem favorizează zborul acestuia, ei au ameninţat că vor protesta şi în timpul întrecerii de la trambulina mare, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Liderul Cupei Mondiale utilizează, de fapt, un gen de fixare folosit în Finlanda, uşor modificat. În locul unui elastic care ţine încălţările pe schiuri, acesta are o tijă de metal curbată.
Respectiva legătură dă o rigiditate mai mare schiurilor şi are un rol important în "corectarea" erorilor survenite în timpul săriturii. Elveţianul a avut o reacţie care arată că este un adevărat campion: "Eu fac totul pentru a rămâne concentrat acum la concurs. Toată lumea este nervoasă".
Felicitat şi de către învinşii săi
Simon Ammann a reuşit sâmbătă, pe trambulina mare de la Whistler, să cucerească al doilea titlu olimpic la această ediţie a JO de iarnă, şi să realizeze din nou „dubla", aşa cum o făcuse şi în 2002. Ca şi la trambulina normală, elveţianul a fost urmat de polonezul Adam Malysz şi de austriacul Gregor Schlierenzauer. Diferenţa dintre Ammann şi concurenţă a fost şi de această dată extrem de mare pentru acest nivel. Elveţianul a totalizat 283,6 puncte (sărituri de 144,7 şi 138,9 m), în timp ce Malysz a avut 269,4 p (138,1 şi 131,3 m), iar Schlierenzauer 262,2 p (125,4 şi 136,8 m).
„De când am ajuns aici am făcut numai sărituri bune. Fără îndoială, asta a făcut diferenţa între mine şi ceilalţi. Eu am avut mereu certitudinea că pot sări foarte bine aici", a declarat Ammann. Până şi austriacul Gregor Schilierenzauer, marele său rival, a recunoscut clasa campionului: „Este cu adevărat incredibil ceea ce a reuşit el!".
Simon Ammann
Născut la 25 iunie 1981, în mica localitate elveţiană Grabs (6.300 de locuitori), s-a apucat de schi la 8 ani. Motivul? „Acolo nu aveai ce să faci altceva", a explicat Ammann.
Poreclit Simi şi Harry Potter, are ca pasiuni golful, îi place să stea la computer, dar şi să schieze sau să se plimbe cu motocicleta.
În noiembrie 2009, Simon Ammann şi-a deschis cont pe Facebook. Într-o singură lună a adunat 2.000 de fani.
În iulie 2004 a primit trofeul "Sportivul elveţian al secolului", la sărituri cu schiurile, din partea federaţiei de specialitate din "Ţara Cantoanelor".
Pe lângă titlurile olimpice cucerite în 2002, la Salt Lake City, şi în 2010, la Vancouver, a urcat pe fiecare treaptă a podiumului CM. În Cupa Mondială a obţinut 13 victorii.
PROFIL DE CAMPION
Este specialist în ştiinţele comunicării
Ammann a fost preocupat şi de cariera sa. Licenţiat în ştiinţele comunicării, el a urmat, acum trei ani, cursurile de electronică ale Şcolii Politehnice Federale din Zürich. În acea perioadă, rezultatele lui erau foarte slabe.
A căzut rău înaintea JO din 2002
Cu o lună înainte de JO de la Salt Lake City, Ammann a suferit cea mai dură căzătură din cariera sa, la Willingen (Germania), la 11 ianuarie 2002. „Am coborât ca o frunză în vânt!", şi-a amintit el.
Nu se compară cu Roger Federer
Cu toate că este celebru în întreaga lume, elveţianul Simon Ammann crede că nu poate fi comparat cu compatriotul său Roger Federer, liderul ierarhiei mondiale la tenis. „Federer este altceva...", recunoaşte cu modestie campionul olimpic şi mondial.
ADEVĂRUL CAMPIONILOR
Martin Kuenzle, antrenor Simon Ammann pentru cnn.com
„Simon Ammann este un sportiv genial!"
Îl cunosc pe Simi din copilărie. Ne leagă, de altfel, o veche prietenie. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la el este capacitatea sa de a-şi păstra calmul în orice moment, indiferent de ce se întâmplă în jurul său, dar mai ales atunci când se lansează în săritură, pe trambulină. Între două sărituri stăm şi discutăm. O vedem pe prima pe video şi o analizăm. Eu sunt mai nervos, mai neliniştit. El este mereu calm. Ştie întotdeauna exact ceea ce trebuie să facă. La Torino, în 2006, avea probleme de tehnică.
Venise la acele Jocuri Olimpice în postura de dublu campion. Aşteptările erau mari de la el. Şi a dat greş. În numai doi ani, Simi a dobândit acea constanţă de care are nevoie un săritor cu schiurile. În mintea lui, totul a început să funcţioneze din nou perfect. În plus, şi rivalitatea cu săritorii austrieci l-a ajutat să progreseze, să atingă din nou culmile. Indiscutabil, Ammann este mereu pregătit să te impresioneze. Ştie ce vrea şi unde să ajungă. Are idei clare. Se mobilizează excelent în ziua "Z". Este un sportiv genial!