Măsuri în caz de astm la copii

În România, unu din 20 de copii de vârstă şcolară suferă de astm bronşic, arată cele mai noi statistici. Diagnosticarea precoce, respectarea tratamentului medicamentos, precum şi a celui de urgenţă sunt măsuri care îi ajută pe copiii cu astm să ducă o viaţă normală şi activă.

Specialiştii spun că, adesea, astmul bronşic este subdiagnosticat sau depistat târziu, la 3-5 ani de la debut, ceea ce poate reduce rata de succes a tratamentului. Acest lucru se întâmplă deoarece simptomele specifice astmului, precum respiraţia şuierătoare, stările de sufocare sau tusea pot fi caracteristice şi altor boli.

„Astmul la copil are manifestări clinice variate, în funcţie de vârstă, dar şi de alţi factori. Astfel, diagnosticul este mai greu de stabilit la copilul mic şi la preşcolar, deoarece există mai multe posibilităţi de evoluţie a simptomelor pe termen lung, factorii declanşatori sunt foarte variaţi, iar manifestările tipice pot apărea şi în cazul altor boli. Ca atare, simptomele sugestive de astm sunt interpretate atent la fiecare caz în parte, înclinând către diagnosticul de astm în funcţie de istoricul bolii, de condiţiile de apariţie a simptomelor sau de răspunsul la tratament", spune medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

În ghidurile clinice de diagnostic şi tratament sunt descrise forme tranzitorii de astm, care apar şi se remit înaintea vârstei de 3 ani, forme persistente de respiraţie şuierătoare (wheezing), care apar înainte de 3 ani şi se manifestă până în jurul vârstei de 6 ani, dar şi forme de astm în cazul cărora simptomele nu se remit şi care apar mai ales la copiii alergici. Potrivit specialiştilor, manifestările asmului pot apărea pe fond viral, atunci când copilul face o viroză respiratorie, sau pot fi induse de efortul fizic ori de expunerea la alergeni, în cazul astmului alergic.

Trebuie evitaţi factorii declanşatori

Pe cât posbil, copiii cu astm trebuie feriţi de fum de ţigară şi de alergenul la care prezintă sensibilitate (praf, polen, păr de animale), precum şi de infecţii respiratorii. „Dacă s-a stabilit diagnosticul de astm, măsurile specifice de tratament diferă în funcţie de caz atât în ceea ce priveşte clasele de medicamente, cât şi forma de administrare", mai spune medicul Camelia Berghea. Tratamentul astmului se stabileşte individualizat, în general fiind indicată o terapie de lungă durată, dar şi medicamente pentru momentele în care apar crizele de astm.

Şi părinţii trebuie implicaţi

Tratamentul astmului poate include corticosteroizi topici administraţi prin pulverizări nazale sau bucale, dispozitive presurizate, pulberi inhalatorii, alese în funcţie de vârsta bolnavului şi de severitatea afecţiunii, sau bronhodilatatoare. De asemenea, copiilor de peste cinci ani care suferă de astm bronşic în asociere cu rinită alergică le poate fi recomandată imunoterapia alergen-specifică.

Medicul Camelia Berghea spune că foarte important este instructajul părinţilor pentru ca aceştia să poată să recunoască rapid simptomele şi să poată lua fără întârziere măsurile de tratament specifice pentru a ţine simptomele sub control până când se ajunge la medic.
De altfel, copiii cu astm trebuie să facă un control medical periodic pentru a se putea observa la timp o eventuală evoluţie nefavorabilă a afecţiunii, precum şi situaţiile în care schema de tratament trebuie readaptată.

Eveniment internaţional

În fiecare an, data de 3 mai marchează Ziua Mondială a Astmului. Anul acesta, medicii trag un nou semnal de alarmă în ceea ce priveşte frecvenţa ridicată a astmului, peste un milion de români suferind de această boală, potrivit celor mai noi statistici. De altfel, în perioada 2-15 mai se desfăşoară o campanie naţională de testare şi de educare a populaţiei în ceea ce priveşte astmul, românii putând face  spirometria gratuit în cadrul cabinetelor de specialitate. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.invingeastmul.ro.