In anul 2004, impozitele pe cladiri cresc la orase cu 12-13 la suta

Noua impartire fiscala a Capitalei include in zona A cartiere de lux, pana acum "uitate", si scoate de la impozitarea maxima blocurile de pe unele bulevarde principale

Bucurestenii isi amintesc cum, la inceputul acestui an, noua zonare fiscala si schimbarea legislatiei au provocat cozi, haos si incasari eronate la ghiseele de taxe si impozite locale. Acelasi lucru s-ar putea intampla si anul viitor, daca Guvernul decide aplicarea noului Cod fiscal de la 1 ianuarie 2004. Asta si pentru ca zonarea fiscala a fost modificata din nou de municipalitate. Prin noua impartire fiscala, zona Baneasa, cea mai cautata din nordul Capitalei, unde au aparut ca ciupercile cartiere rezidentiale de lux, va fi si ea impozitata la maxim (zona A), iar unele artere din cartiere ocolite de investitori, cum ar fi 23 August, Ferentari sau Alexandriei, au fost scoase din zona A. Pe altele, cum ar fi Pantelimon sau Colentina, casele cu intrarea la strada principala au ramas totusi in impozitarea maxima, cu toate ca imobilele aflate pe strazile laturalnice sunt in zona B sau C. Dupa noua impartire, se poate intampla chiar ca o anumita locuinta sa fie impozitata in zona A, iar terenul aferent, aflat in spatele casei, sa fie in zona B sau chiar C, daca impartirea a stabilit acest lucru. Viceprimarul general Stelica Barna, responsabil in domeniul economic al municipalitatii, explica aceasta discrepanta prin faptul ca politica municipala este de a incuraja investitiile intr-o anumita zona sau de a proteja altele de investitii, pastrandu-le intr-un mediu cat mai natural (de exemplu, parcurile). Viceprimarul Barna spune ca, pentru prima oara dupa 1990, zonarea fiscala a adus in Bucuresti unele schimbari care au tinut cont atat de nemultumirile cetatenilor, cat si de alte inspectorilor si ale functionarilor care trebuiau sa aplice impozitarea. Astfel, daca in decembrie 2002, consilierii au fost nevoiti sa adopte o hotarare facuta in pripa de oamenii primariei, la anul, anumite strazi care au fost incluse din eroare in zona de impozitare A (cea mai scumpa) au fost retrase de pe lista. Zonarea fiscala pe anul 2003 a avut ca efect cresterea impozitelor pe cladirile si terenurile aflate in zona centrala a orasului, dar si in nord. Mai mult, arterele de interes de pe inelul median au fost incluse in zona A (cea mai scumpa), in care intra si imobile din nordul Capitalei aflate candva in zona B. In plus, detinatorii de terenuri si cladiri din zona Padurii Baneasa erau mai putin impozitati, la fel ca si cei care se ingrijesc de gradini, zone de parcuri sau aflate la marginea apelor. Cartierele-dormitor, cum ar fi Militari, Pantelimon, Rahova, Giurgiului, Titan, partial Balta Alba, au fost si au ramas in zona C. Marginea orasului a fost inclusa in zona D (cea impozitata cel mai putin), precum si in extravilan. De altfel, Guvernul a stabilit deja, printr-o hotarare, valoarea la care se impoziteaza cladirile, care creste la orase cu 12-13 la suta, in functie de natura constructiei locuintei. Astfel, pentru cei care locuiesc in cladiri din beton armat, caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale asemanatoare, valoarea de impozitare a cladirii (la care se calculeaza valoarea impozitului, in functie de anul constructiei) creste, de la 5.300.000 de lei pe metrul patrat, la 5.900.000 de lei, daca au (cumulat) instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire. Daca lipseste vreuna dintre aceste utilitati, atunci valoarea cladirii la care se calculeaza impozitul creste mai putin, de la 3.100.000 de lei pe metrul patrat in anul 2003, la 3.500.000 de lei pe metrul patrat in anul 2004. Deci impozitul va creste si el, la anul, fata de acest an, cu 12-13 la suta. Pentru cladirile din lemn, caramida nearsa, chirpici, valatuci, paianta si alte materiale asemanatoare, impozitul se calculeaza la 1.600.000 de lei pe metrul patrat fata de 1.400.000 de lei in prezent. Daca locuinta nu are toate utilitatile descrise mai sus, atunci, impozitul se calculeaza la 1.000.000 de lei pe metrul patrat construit, cu doar 100.000 de lei mai mult fata de cel din acest an. Totodata, impozitul pe terenul intravilan creste, de exemplu, in Bucuresti (unde rangul localitatii este 0 - cel mai mare) de la 5.900 de lei pe metrul patrat la 6.525 de lei/mp. Pentru localitatile de rangul I (resedinte de judet), impozitul creste de la 4.900 lei/mp, la 5.420 lei/mp. Pentru localitatile de rangul II, impozitul pe terenul intravilan ajunge la 4.760 lei/mp, pentru cele de rangul III - la 4.095 lei/mp, iar pentru cele de rangul IV - 555 lei/mp. Localitatile de rangul cel mai mic (V) au stabilit un impozit pe teren de 445 de lei/mp, fata de 400 de lei/mp in acest an. Pentru terenurile extravilane, impozitul ajunge la 8-11 lei pe metrul patrat, in functie de zona, iar cel arabil creste la 9-17 lei/mp, fata de 8-15 lei in acest an.