Piata de Gros Bucuresti - doar o imensa gaura la bugetul statului

Statul trebuie sa achite pana in 2008 o buna parte din creditul de 23 milioane dolari de la BERD

La sase ani de la punerea in functiune, Piata de Gros Bucuresti reprezinta doar o imensa gaura la buget, pentru care statul roman trebuie sa plateasca, pana in anul 2008, sume importante care au fost imprumutate si nu pot fi acum rambursate de beneficiar. Scopul initial al proiectului era crearea unui canal modern de distributie a legumelor si fructelor care sa asigure, pe de-o parte, valorificarea recoltelor obtinute de producatorii agricoli din zona de sud a tarii, iar, pe de alta parte, aprovizionarea optima a Capitalei. Insa acest proiect nu a functionat niciodata. In cinci dintre cele sase centre de colectare de legume si fructe situate in judetele din jurul Capitalei bate vantul. Centrul de colectare de la Movilita (judetul Ialomita) este inchiriat de cativa ani unei firme de cosmetice si produse chimice, aceasta avand inchiriata si una dintre halele din piata centrala. Cele patru hale ale pietei centrale - situata la marginea Capitalei si care ocupa o suprafata de 16 hectare - sunt inchiriate la diferite firme, doar o singura hala fiind destinata legumelor si fructelor, restul avand produse de bacanie, carne sau peste. "Premisele de la care s-a plecat la vremea aceea (anul 1994-n.n.) au fost absurde. S-a preconizat ca PGB va vinde peste 550.000 tone de produse anual, iar veniturile care se preconizau erau supraestimate, de 172 milioane dolari pe an", ne-a declarat Cristian Iliescu, directorul general al Pietei de Gros Bucuresti (PGB). In opinia acestuia, unul dintre motivele pentru care PGB nu a functionat il constituie infiintarea, cu sau fara autorizatii, a altor piete in cadrul "perimetrului de protectie", de 20 km in jurul Capitalei, stabilit de legea de infiintare a PGB. Astfel, cantitatea de fructe si legume care trec intr-un an prin piata centrala a ajuns sa fie de cinci ori mai mica decat cea prognozata. De asemenea, Ministerul Agriculturii nu a reusit sa sprijine dezvoltarea asociatiilor de producatori din zonele centrelor de colectare, asa cum fusese prevazut initial. Din aceasta cauza, centrele de colectare, care au "inghitit" nu mai putin de 33 la suta din valoarea investitiei totale (circa 32 milioane de dolari), nu numai ca nu contribuie la rambursarea imprumutului extern, dar inregistreaza constant pierderi, care trebuie acoperite din veniturile pietei centrale. Dupa parerea directorului general al PGB, scutirea de la plata TVA pentru produsele vandute direct de catre producatorii agricoli prin pietele stradale descurajeaza agrosistii, care sunt platitori de TVA, sa lucreze cu PGB. In plus, Cristian Iliescu spune ca s-a gresit inca de la proiectarea PBG, facuta de specialisti germani si negociata cu guvernul de la vremea respectiva, avand in vedere ca in alte tari unde functioneaza piete de gros nu s-au construit si centre satelit de colectare. Din creditul cu garantie guvernamentala in valoare 23 de milioane de dolari contractat de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au fost restituite pana acum aproape 11 milioane de dolari, dintre care de la bugetul de stat circa cinci milioane de dolari si restul de la PGB. "O solutie care se pare ca va fi adoptata este ca Ministerul Agriculturii sa dea in administrare asociatiilor de producatori agricoli cele sase centre de colectare", a conchis Cristian Iliescu.