Bac-ul francez, ameninţat de grevă

Profesorii refuză să corecteze lucrările de anul acesta

Profesorii nu şi-au luat încă banii pe lucrările corectate la Bac-ul de anul trecut. Autorităţile invocă probleme tehnice, în timp ce dascălii spun că e intolerabil şi refuză să intre la corectat anul acesta.

Sindicatul Naţional al profesorilor de gradul doi (SNES), primul sindicat al profesorilor din Île-de-France, a anunţat o grevă pentru joi, 16 iunie, adică prima zi de Bac, consacrată în mod tradiţional probei de filosofie. Potrivit Europe 1, profesorii îi reproşează Casei de examene din Arcueil, care organizează examenul în regiune, că durează prea mult să plătească cei 27.000 de corectori. „Unii, care au corectat lucrări în iunie 2010, nu şi-au primit încă banii", explică postul de radio. Motivul invocat este o problemă tehnică cu softul de plată.

PLATA - ÎN CURÂND

Directorul Casei de examene precizează că „programul funcţionează în prezent normal, iar plăţile pentru Bac-ul 2011 se vor face mult mai rapid". Profesorii primesc pentru 100 de lucrări corectate între 300 şi 400 de euro, iar pentru probele orale ei câştigă circa 200 de euro.„Pentru noi e insuportabil să se pretexteze probleme tehnice ca să nu fie plătiţi corectorii care vin la timp în ziua stabilită şi-şi fac treaba", se revoltă la microfonul Europe 1, Laurence Pierini, profesoară de istorie şi geografie în Seine-et-Marne şi reprezentantă a SNES.

„Nu pot să se poarte cu noi aşa!", subliniază ea. Pentru Pierini nu se pune problema să corecteze Bacul 2011 atât timp cât nu sunt rezolvate problemele. De cealaltă parte, Casa de examene din Arcueil temporizează şi spune că problema e pe punctul de a fi rezolvată. Rămân totuşi câteva sute de profesori care trebuie plătiţi. Directorul precizează că softul funcţionează în prezent normal şi că plăţile pentru Bac-ul 2011 vor fi făcute mult mai repede.

Între timp, mulţi tineri francezi nici nu ajung să dea Bac-ul, ci părăsesc sistemul şcolar fără diplomă. Aşa s-a întâmplat în cazul a 245.000 de elevi care au părăsit şcoala între iunie 2010 şi martie 2011. Printre ei, 180.000 de tineri sunt consideraţi „pierduţi din vedere" de Ministerul Educaţiei Naţionale. Aşadar, Ministrul Educaţiei, Luc Chatel, vrea să facă din lupta împotriva „decroşajului şcolar"o prioritate. Confruntaţi cu decroşajul copiilor lor, părinţii vorbesc despre dificultatea de a ieşi din cercul vicios al eşecului şcolar.

SISTEMUL E RIGID

O orientare proastă, lipsa unui ghidaj, rigiditatea sistemului şcolar, evaluarea arhaică: tot atâtea elemente care îi fac pe tinerii „în suferinţă" să părăsească drumul şcolii. „Fiul meu a abandonat şcoala în clasa a III-a, fără diplomă, după o situaţie şcolară delicată. Îi era greu să ţină pasul, cum se spune, şi totuşi era un copil care muncea cât de mult putea. A venit adolescenţa, iar fiul meu şi-a intrat serios în rolul băiatului aflat în eşec şcolar. A încetat şcoala înainte de evaluarea naţională, la mijlocul semestrului", povesteşte François G., citat de „Le Monde". „Personal, consider că trebuie repus în discuţie sistemul de orientare. Profesorii se bazează foarte mult pe note şi prea puţin pe personalitatea elevului. La final, elevii fac probleme, fie în ceea ce priveşte procesul de integrare, fie în cel de învăţare", conchide un alt părinte.

Ştirea săptămânii

Copiii rromi merg la şcoală în Berlin

Într-un singur cartier din Berlin, în zona Neukölln, s-au înscris la şcoală, în ultimele 12 luni, în jur de 550 de copii rromi, din Bulgariaşi din România, informează Deutsche Welle. „Trebuie să-i învăţăm ce înseamnă viaţa la şcoală, inclusiv că trebuie să o frecventeze în mod regulat sau să-şi facă temele. Dar şi alte chestiuni banale, de exemplu cum funcţionează o toaletă cu apă", spune Franziska Giff ey, consilier pe probleme de educaţie. Potrivit publicaţiei germane, dincolo de numărul copiilor înscrişi la şcoală şi al cerşetorilor de pe străzi, mai puţin vizibile sunt condiţiile mizere în care aceştia trăiesc.

Mai mulţi berlinezi, care au devenit de ceva timp vecinii rromilor din România şi Bulgaria, se plâng de condiţiile insalubre în care sunt nevoiţi să trăiască. Clădirea, perfect renovată în exterior, găzduieşte grupuri de 15-20 de rromi în câte un apartament. Aceştia plătesc proprietarilor - deseori tot rromi imigranţi - cinci euro.

PE SCURT

Înjurătura l-a costat campionatul. Atletul american Evan Barr de la Liceul Loyola High din Los Angeles mai avea nevoie de un salt ca să urce pe podium la campionatul de atletism din California. Însă Barr nu doar că a ratat săritura cu prăjina, dar şi-a exprimat frustrarea într-un mod total nepotrivit. Înjurătura care a urmat i-a adus descalificarea din concurs, atât lui, cât şi întregii sale echipe. Dacă şi-ar fi ţinut gura, Barr ar fi ieşit pe locul III, iar echipa sa ar fi avut suficiente puncte să ajungă campioană naţională.

India: taxe mărite. Guvernul indian plănuieşte să crească taxele de şcolarizare la facultăţi cu 10%, o dată la trei ani, ajutând astfel la revigorarea fondurilor sistemului de învăţământ superior de stat, altfel cam sărac. În prezent, taxele sunt nominale, iar măririle extrem de rare, din cauza opoziţiei puternice a studenţilor şi a partidelor politice rivale. Un student plăteşte între 135 şi 270 de dolari pe an taxă de şcolarizare la o universitate de stat, în timp ce pentru una particulară scoate din buzunar între 900 şi 2.250 de dolari.