Deblocaţi posturile din grădiniţe!

Multe instituţii au rămas fără bucătărese ori fără îngrijitoare; în unele cazuri o singură femeie se ocupă de 175 de copii, cărora trebuie să le pună şi să le strângă masa. Posturile erau libere din vară, dar sunt blocate prin Ordonanţa care permite angajarea unui singur bugetar pentru şapte plecaţi din sistem.

Copiii înscrişi la unele grădiniţe din Bucureşti riscă să mănânce mai puţin în următoarea perioadă. Nu pentru că hrana ar fi insuficientă, ci pentru că personalul care se ocupă de pregătirea mesei şi de servirea copiilor e din ce în ce mai puţin numeros.

Multe bucătărese şi îngrijitoare au renunţat la posturi după tăierile de leafă de 25% din vară, iar posturile au rămas între timp neocupate din cauza Ordonanţei guvernamentale care blochează angajările de personal bugetar.

Printre instituţiile care nu au destul personal, chiar dacă anul şcolar a început, se numără Gradiniţele nr. 24, 154 şi 232 din sectorul 3 al Capitalei, 138, din cartierul Ştefan cel Mare şi 40, 218 şi 246 din vestul oraşului.

Elena Poamă, directoarea Grădiniţei 24 din sectorul 3, explică situaţia instituţiei pe care o conduce: „această grădiniţă are opt grupe cu program prelungit. Ceea ce înseamnă că primim copii de la 6 dimineaţa şi ultimii pleacă după 6 seara. Copiii nu au doar activităţi educative aici. Dacă petrec atâtea ore, înseamnă că ei trebuie să mănânce: de dimineaţă, gustare, prânz, suplimentul de după-amiază şi masa de seară. Tot aici dorm la prânz. Iar la 237 de copii organizaţi în opt grupe, eu am doar două îngrijitoare, faţă de şase, câte am prevăzute în schema de personal ".

Personalul nedidactic câştigă, dacă are experienţă, 450 de lei pe lună, iar programul celor două femei care au rămas să se ocupe de copii, la Grădiniţa 24, este unul infernal.

„O îngrijitoare vine, de obicei, la ora 7 dimineaţa. Face curăţenie, stă cu copiii până când ajunge educatoarea, serveşte masa, strânge. În primul rând, ea ajută la grupa mică, unde sunt cele mai multe probleme, dar merge apoi la grupele mai mari. Educatoarele au trecut şi ele la servit masa copiilor, ajut şi eu pe unde pot. Educatoarea nu o poate ajuta însă mereu pe îngrijitoare, pentru că ar ajunge să nu-şi mai facă meseria", spune directoarea Poamă.

Angajaţi lipsă din schemă

Potrivit organigramei aprobate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în această grădiniţă ar fi trebuit să lucreze 11 cadre nedidactice: îngrijitoare, spălătoreasă, bucătăreasă, ajutor de bucătar şi mecanic de întreţinere. Două posturi de îngrijitoare erau deja neocupate; altele două şi spălătoreasa şi-au dat demisia, din cauza salariiilor tăiate, iar potrivit Ordonanţei de Urgenţă 34/2009, posturile părăsite prin demisie ori prin pensionare rămân blocate.

Directoarea Grădiniţei nr. 40 din Bucureşti, Viorica Oneţ, se confruntă, de asemenea, cu lipsa de personal. „O bucătăreasă s-a pensionat, alte două voiau să plece, dar le-am convins să rămână. Noi avem deja 30 de copii la grupă şi funcţionăm cu peste 300 de micuţi, când ar trebui să avem doar 180. Şi imaginaţi-vă că avem doar două îngrijitoare pe tură, câte una la cinci grupe. Am renunţat şi la paznici, încă de anul trecut."

 Şi directoarea grădiniţei nr. 218 din Bucureşti, Denisa Varga, a fost nevoită să renunţe la doi portari şi două îngrijitoare. „Nu ştim ce se va întâmpla în continuare, dacă posturile se vor desfiinţa", spune şi directoarea Grădiniţei nr. 246, Daniela Nicula. Ea consideră că autorităţile ar trebui să regândească aceste măsuri, în condiţiile în care sectorul 6 este extrem de aglomerat ca populaţie preşcolară, iar grădiniţele din această zonă sunt deja suprapopulate.

Părinţii sunt îngrijoraţi de riscurile situaţiei

Cum fiecare grupă numără peste 30 de copii, există întotdeauna riscul ca vreunul dintre ei să scape de ochiul vigilent al educatoarei. Cu atât mai mult cu cât, în lipsa îngrijitoarelor, copiii merg singuri la toaletă, ori circulă de la un etaj la altul, alergând uneori pe trepte.

Valentina Lazăr (38 de ani), mama unui băieţel de 3 ani, ştie prin ce trec cadrele didactice. „Am lucrat ca educatoare şi ştiu că doi oameni nu pot face faţă la opt grupe.Vor ajunge la un volum de muncă inacceptabil. În plus, se poate ajunge şi în situaţia ca cei mici să nu mai mănânce la timp, sau să nu mănânce destul. Iată de ce nu sunt de acord cu reducerea personalului din învăţământ sau cu tăierile de 25%", spune femeia.

Alţi părinţi spun că, indiferent ce probleme ar apărea, nu au o altă soluţie pentru copiii lor. „Ce să fac, să-mi retrag copilul? Nu am cu cine să-l las acasă. Eu îmi dau seama că un singur om nu poate avea grijă nici de 10 copii, darămite de 100! Îmi fac griji că s-ar putea întâmpla ceva!", spune Mioara Apostolache, mama unei fetiţe de 4 ani.

ISMB caută soluţii

Directorii grădiniţelor cu probleme de personal au făcut deja nenumărate solicitări - de la inspectorul de specialitate până la Ministerul Educaţiei şi parlamentarii aleşi în aceste colegii.

„Facem haz de necaz, eu îmi spun că sunt o «îngrijitoare de lux», dar e recomandat ca situaţia să se remedieze cât mai repede, pentru că s-ar putea să creăm neplăceri în rândul părinţilor. Le voi prezenta situaţia peste o săptămână, la şedinţă, dar nu ştiu ce decizii vor lua. În plus, oamenii s-ar putea să cedeze psihic. Două îngrijitoare muncesc pentru şase, şi pe ce bani... Dacă şi ele pleacă, pentru că muncesc prea mult pentru o sumă infimă, nu ştiu ce aş mai putea să fac. Mi-a fost frică să nu se ajungă în această situaţie", precizează Elena Poamă.

La rândul său, inspectorul Marian Banu spune că instituţia pe care o reprezintă a făcut demersurile necesare şi speră ca măcar unele posturi să fie deblocate până la 1 octombrie. Până atunci, copiii vor mânca pe rând, şi nu atunci când le e foame.

Mai puţine grupe

În acest an şcolar au fost înscrişi, la nivel naţional, în cele 9.500 de grădiniţe de stat, aproape 620.000 de copii, în aproape 29.000 de grupe. Cifrele sunt în uşoară scădere faţă de anul anterior, când grădiniţele au primit aproximativ 660.000 de copii, în peste 30.000 de grupe.

Copii îndesaţi în grupe, la Iaşi

Peste 40 de copii, în grupele grădiniţelor ieșene

Disponibilizările şi micşorările salariale din ultima perioadă i-au forţat pe mulţi părinţi să reducă drastic din cheltuieli şi să-şi înscrie copiii la grădiniţele de stat cu program normal unde nu achită niciun leu, sau la cele cu program prelungit unde achită doar masa copilului, în valoare de 10 lei pe zi.

La Grădiniţa cu Program Prelungit Numărul 24 „Mircea cel Bătrân", din Iaşi, a „plouat" cu cereri de înscriere, mai ales pentru grupa mică. La una dintre grupele bobocilor învaţă 42 de copii, iar la o alta 45. Copiii, greu de stăpânit la această vârstă (3 ani), sunt înghesuiţi printre jucării, paturi, scaune şi mese în cei 70 de metri pătraţi cât are sala unei grupe.

Educatoarele spun că abia reuşesc să facă faţă cerinţelor din programă şi că spaţiul este mult prea mic pentru jocuri. „Este foarte greu. Spaţiul este insuficient, dar încercăm să ne adaptăm situaţiei", spune Adelina Ursache, educatoarea grupei cu 45 de copii.

Doi copii pe fiecare loc

Conducerea grădiniţei susţine că nu s-a mai confruntat cu un număr atât de mare de cereri de peste 25 de ani, dinainte de căderea comunismului.

„Niciodată nu am avut mai mult de 40 de copii la grupă. Anul trecut am avut 30. Doar înainte de anii '90 mai eram atât de aglomeraţi. Au fost ani în care aveam şi câte 80 de copii la grupă, dar credeam că epoca respectivă este de mult apusă. Anul acesta am afişat 50 de locuri disponibile la grupa mică, dar am avut 150 de cereri. Am stabilit criterii de selecţie: cei mici să aibă măcar 3 ani şi să locuiască în cartier", spune Gheorghina Slătinaru, directoarea Grădiniţei nr. 24.

La fel ca în toate celelalte mari oraşe ale României, grădiniţele de stat din cartierele de locuinţe ale Iaşiului nu mai pot respecta legea care prevede ca numărul copiilor la o grupă să nu fie mai mic de 10, ori mai mare de 20. „Sala este făcută pentru cel mult 20 de copii, aşa cum spune legea, dar noi avem peste 40, mai mult decât dublu. Nu puteam refuza cererile de înscriere pentru că era vorba de copiii din cartier", explică directoarea Slătinaru.

Conducerea unităţii de învăţământ îşi explică aglomeraţia prin creşterea numărului de părinţi care şi-au mutat copiii de la grădiniţele particulare la cele de stat. „Au venit mulţi părinţi dinspre grădiniţele private. Noile vremuri nu le-au mai permis să achite taxele, fie şi modeste, şi i-au adus la noi - unde plătesc doar masa copilului", mai spune directoarea Slătinaru.