Problemele circulatorii se agravează iarna

O vorbă din popor spune că persoanele care au mâinile reci sunt sincere. Medicii pun acest lucru pe seama unei circulaţii periferice deficitare. Iar atunci când temperaturile din mediul ambiant coboară brusc, problemele vasculare se accentuează şi pot duce chiar la blocaje periculoase. Ţine cont de acest lucru mai ales când te pregăteşti să ieşi din casă.

Dacă ar putea, oamenii suferinzi de boli arteriale s-ar muta în zone cu primăvară eternă. Pentru ei, frigul extrem înseamnă un plus de disconfort şi de griji, lucru firesc, dacă ţinem cont că organismul îşi reglează temperatura şi prin intermediul circulaţiei sângelui. În sezonul rece, spitalele înregistrează cele mai multe cazuri de infarct miocardic şi de accident vascular cerebral. Tot în această perioadă, persoanele care suferă de boli arteriale sau venoase au dureri mai mari la nivelul picioarelor şi dificultăţi la mers.

Vasele de sânge, «modelate» de temperaturi

Temperaturile scăzute provoacă vasoconstricţie în arterele pielii, mâinilor şi picioarelor: vasele îşi micşorează calibrul, astfel că sângele cald se va distribui preferenţial înspre organele interne, vitale. Cu alte cuvinte, pielea se răceşte nu doar din cauza temperaturilor din mediul ambiant, ci şi din cauza irigării mai proaste. La trecerea bruscă de la frig la căldură, vasele de sânge superficiale se dilată, iar acest „dans" arterial ne provoacă senzaţia de furnicături dureroase pe care o resimţim, de exemplu, atunci când ne spălăm mâinile îngheţate cu apă fierbinte. Pentru unele persoane însă, sunt suficiente diferenţe mult mai mici de temperatură pentru a declanşa un disconfort.

Trecerea de la exterior la interior le provoacă vasospasm, ceea ce se traduce prin senzaţii pulsatile la nivelul urechilor sau al degetelor mâinilor, iar aspectul pielii expuse devine din palid - cianotic (vineţiu). Este vorba de fenomenul Raynaud, o afectare de cauză necunoscută a plexurilor arteriovenoase superficiale. Deşi neplăcută, problema este lipsită de gravitate, iar protejarea extremităţilor cu mănuşi, fular şi căciulă este suficientă pentru a preveni accesele de boală.

Poate agrava durerea la mers

Problemele sunt mai grave atunci când slaba irigare afectează vase periferice bolnave de ateroscleroză. Plăcile de aterom formate din colesterol, din calciu şi din bacterii îngustează şi rigidizează arterele. Apare fenomenul de insuficienţă circulatorie, cea mai frecventă afecţiune din această categorie fiind arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare, manifestată prin durere la mers. În aceste cazuri, vasoconstricţia suplimentară indusă de frig face ca extremităţile să fie şi mai puţin irigate, motiv pentru care piciorul afectat devine mai rece, mai decolorat şi mai puţin sensibil la atingerea pielii. Diferenţele faţă de piciorul sănătos pot fi observate şi în ceea ce priveşte aspectul pielii şi unghiilor: apar pete, descuamări, o scădere a pilozităţii.

Probleme de acest gen survin în stadii mai avansate de obstrucţie arterială, iar dacă se ajunge la întreruperea totală a fluxului sangvin, ţesuturile neirigate mor şi apare gangrena. În stadiile timpurii, simptomele nu sunt violente, pentru că organismul are timp să compenseze slaba irigare prin dezvoltarea unei circulaţii colaterale, care preia rolul vasului blocat. Simptomul tipic poartă numele de claudicaţie intermitentă (din latinescul „claudicare" - a şchiopăta). În urma acestui fenomen, durerea în picior apare la mersul pe jos, la o anumită distanţă parcursă şi dispare după 10 minute de repaus. 

Creşte riscul formării de cheaguri

În plus faţă de populaţia care suferă de ateroscleroza vaselor piciorului, persoanele cu fibrilaţie atrială au un risc mai mare de a face blocaje arteriale acute, adică instalate brusc. Ritmul cardiac neregulat predispune la formarea de trombi (cheaguri) în inimă, care sunt trimişi apoi în circulaţia sistemică, atât în membrele inferioare, cât şi în creier.

La rândul său, frigul creşte vâscozitatea sângelui. Atunci când diametrul vasului este mai mic decât cel al cheagului de sânge, se produce blocarea arterei şi implicit a circulaţiei în teritoriul irigat de aceasta. Astfel apar accidentul vascular cerebral de tip ischemic, de patru ori mai frecvent decât cel hemoragic, şi ischemia arterială acută periferică, ce provoacă dureri puternice în picior chiar şi în condiţii de repaus.

Stres pentru inima bolnavă

De ce este mai frecvent în sezonul rece infarctul miocardic acut dacă vasele coronariene nu se contractă la frig? Din păcate, temperaturile foarte scăzute reprezintă un factor de stres indirect pentru cei bolnavi de cardiopatie ischemică cronică. Îngustarea vaselor de la periferie face ca inima să bată mai repede şi să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele către ţesuturi.

Atunci când vasele coronariene sunt îngustate de ateroscleroză, există riscul ca ele să nu trimită suficient sânge oxigenat către miocard. De altfel, pentru multe persoane, durerea apărută la frig în zona inimii, cu iradiere în umărul şi pe braţul stâng, poate fi un prim semn de suferinţă cardiacă. În plus, scurtarea zilei modifică balanţa hormonală, făcându-ne mai puţin rezistenţi în cazul unui eveniment cardiovascular.

Bolnavii care suferă de boli cardiace trebuie să aibă la ei nitroglicerină, pentru a şi-o administra la durere, aceasta având efect vasodilatator asupra coronarelor. De asemenea, o jumătate de aspirină luată la durere previne consolidarea cheagurilor de sânge.

3 metode care «văd» starea vaselor

Boala arterială periferică este de cele mai multe ori vârful aisbergului, ea trăgând un semnal de alarmă şi pentru o afectare a vaselor coronare şi cerebrale, tocmai pe fondul aterosclerozei. De aceea, investigarea vaselor de la nivelul membrelor reprezintă o modalitate indirectă de a „vedea" starea vaselor inimii şi creierului.

1. Măsurarea pulsului la nivelul gleznei, feţei anterioare a piciorului, zonei posterioare a genunchiului şi la nivelul plicii inghinale.
2. Măsurarea indicelui gleznă-braţ - se face atât la dreapta, cât şi la stânga şi reprezintă raportul între tensiunea arterială sistolică a membrului superior, măsurată la nivelul plicii cotului, şi cea a membrului inferior, măsurată la gleznă. Măsurătorile se fac în repaus şi la 5 minute după efort. În mod normal, valoarea sa este de 1-1,1. Dacă este mai mică, mai ales după efort, indică o afectare a vaselor piciorului.
3. Ecografia Doppler este o metodă neinvazivă de vizualizare a fluxului sangvin la nivelul vaselor periferice.

Durerea, în funcţie de sediul blocajului

Femeile se confruntă mai des decât bărbaţii cu problema mâinilor reci

Durerea apărută la nivelul piciorului în afectarea arterială poartă numele de claudicaţie. Dacă se blochează un ram arterial periferic, durerea apare de obicei în gambă. Îngustarea unei artere mari la un nivel superior provoacă dureri în coapsă. Blocajul deasupra rădăcinii piciorului, în vasele din abdomen, se manifestă dureros în fesă.

Cuperoza: capilare care se sparg la frig

Frigul agravează şi cuperoza, o afecţiune dermatologică constând în fragilizarea capilarelor superficiale din piele. Trecerile bruşte de la temperaturile scăzute de afară la cele ridicate din casă sau din mijloacele de transport fac ca aceste minuscule vase să depună un efort considerabil de adaptare. Ca urmare a acestei „gimnastici", la unele persoane, capilarele se rup, ceea ce duce la aspectul permanent de firişoare roşii.

Respiraţie dificilă, în cazul celor cu insuficienţă cardiacă

Efectele frigului se fac resimţite şi asupra circulaţiei „mici", adică a circuitului inimă-plămâni. Persoanele cu insuficienţă cardiacă suferă de dificultăţi respiratorii (dispnee) indiferent de anotimp, tocmai pentru că inima nu se goleşte suficient de sânge şi pune presiune în „amonte", în venele pulmonare. În condiţii de temperaturi scăzute, dispneea este şi mai accentuată, atât pentru că inima se goleşte mai prost şi, deci, sângele stagnează în plămâni, dar şi pentru că bronhiile se contractă la frig, pentru a încălzi mai uşor aerul inhalat. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi sunt mai frecvente infecţiile respiratorii, iar vaccinarea împotriva gripei este o necesitate. Edemele la nivelul membrelor inferioare sunt tot o consecinţă a stagnării sângelui.

Specialistul nostru

Valerian Ciubotaru
medic primar chirurg vicepreşedintele Societăţii Române de Flebologie

Sistemul venos este mai puţin afectat de acţiunea directă a temperaturii scăzute şi mai mult de cea a modificărilor stilului de viaţă în timpul iernii. Dintre acestea putem menţiona imobilizarea prelungită, hidratarea deficitară, hainele strâmte. Toate acestea produc o agravare a insuficienţei venoase cronice, o scădere a vitezei de circulaţie a sângelui şi instalarea frecventă a complicaţiei trombotice - tromboflebita.

În condiţiile temperaturilor scăzute putem vorbi despre un adevărat „anotimp al trombozelor", cu toate consecinţele care decurg de aici, cea mai gravă fiind trombembolia pulmonară (migrarea unui tromb de la nivelul venelor până în arterele pulmonare, cu risc vital). Astfel, în timpul sezonului rece, este important ca, alături de tratamentul medicamentos, medicul să recomande pacientului cu afecţiuni ale sistemului vascular şi măsuri de contracarare a influenţei temperaturilor scăzute.

Termoreglare

Organismul îşi reglează temperatura prin vasoconstricţie, vasodilataţie, transpiraţie şi prin tremor.

Cum te protejezi de frigul de afară

Potrivit biologilor secolului al XIX-lea, mamiferele au dezvoltat un corp adaptat climatului în care trăiesc. Astfel, la Poli trăiesc animale masive şi compacte, cu un raport scăzut suprafaţă/ volum corporal. În acest fel, urşii polari şi pinguinii au suficiente celule care produc căldură, dar puţină piele prin care să piardă radiaţie termică, spre deosebire de maimuţe, de exemplu.

Păstrând proporţiile, oamenii de ştiinţă spun că persoanele care trăiesc în zone cu temperaturi ridicate (precum triburile Masai) au membre mai lungi, în vreme ce eschimoşii, de exemplu, au un corp mai îndesat. Dincolo de aceste adaptări naturale, mai mult sau mai puţin valabile, oamenii poartă haine, iar unele sunt special create astfel încât să menţină căldura corpului în cele mai vitrege condiţii, pentru toate tipurile constituţionale. Hainele potrivite, activitatea fizică şi alimentele care pun sângele în mişcare completează în sezonul rece tratamentul persoanelor care suferă de probleme circulatorii.

Trucuri pentru a alege hainele potrivite

Comode şi călduroase, acestea sunt atributele pe care trebuie să le aibă hainele şi încălţările din sezonul rece. Evită-le pe cele strâmte, dar şi pe cele prea largi.

- Protejează spatele şi pieptul, dar nu uita de extremităţi, deja „golite" de sângele cald: poartă mănuşi, căciulă şi fular, mai ales dacă suferi de sindromul Raynaud.
- Mănuşile cu un deget ţin mai bine de cald decât cele „cu degete", tocmai pentru că expun o suprafaţă mai mică exteriorului rece.
- Purtarea mai multor straturi de haine este preferabilă unui obiect vestimentar gros şi greoi. Aerul dintre straturi ajută la izolarea de mediul rece, extern.
- O mare parte din căldură se pierde prin contactul cu solul rece - alege încălţămintea comodă, cu talpă groasă şi flexibilă.
- Nu purta mai multe perechi de şosete dacă acest lucru face ca ghetele să-ţi rămână fixe. Evită şosetele strâmte sau pe cele cu elastic puternic.

- Hainele umede răcesc corpul rapid. De aceea, dacă ţi se face cald, renunţă la un strat de haine, pentru a evita să transpiri.


Alimentele recomandate şi cele nerecomandate

O dietă echilibrată susţine organismul în efortul său de a-şi păstra căldura. În plus, există alimente care ajută la fluidizarea sângelui şi care previn depunerea de grăsimi pe vase. Iată câteva ponturi care te vor ajuta să simţi mai puţin frigul.

- mănâncă puţin şi des - dacă laşi să treacă prea multe ore între mese, metabolismul încetineşte, pentru a conserva energia.
- consumă proteine - sunt un bun combustibil şi, spre deosebire de grăsimi, nu supraîncarcă arterele. Deci, alege carnea slabă, de pui sau de peşte.
- studiile arată că administrarea de acizi graşi Omega 3 scade riscul de boli arteriale periferice şi de infarct miocardic şi atenuează severitatea acceselor Raynaud. De aceea, medicii recomandă consumul a două porţii săptămânale de peşte oceanic (hering, sardină, somon, macrou).
- consumă fructe, legume şi cereale integrale. Sunt bogate în fibre, care favorizează eliminarea surplusului de colesterol.
- usturoiul consumat sub formă proaspătă îmbunătăţeşte circulaţia.
- dacă suferi de sindrom Raynaud, evită să bei cafea, pentru că agravează accesele.
- o jumătate de pahar cu vin roşu zilnic ajută la punerea sângelui în mişcare. Totuşi, evită să te bazezi pe alcool pentru a te încălzi, acesta deshidratează, iar senzaţia de căldură durează puţin, fiind urmată de o răcire accentuată a corpului.

Activitatea fizică pune sângele în mişcare

Exerciţiile fizice ajută musculatura picioarelor să folosească mai eficient oxigenul şi stimulează formarea circulaţiei colaterale la acest nivel. În plus, muşchii au un efect de presă asupra vaselor, punând astfel sângele în mişcare şi prevenind formarea de cheaguri. Există câteva lucruri general-valabile pentru îmbunătăţirea circulaţiei:

- printre sporturile recomandate se numără pedalarea pe bicicletă staţionară, dansul, stretchingul (exerciţiile de întindere) şi mersul pe jos. În momentul în care apare durerea, se face o pauză, iar apoi se reia exerciţiul.
- evită să stai picior-peste picior, pentru a nu obstrucţiona fluxul de sânge.
- din poziţia stând pe loc, flectează membrul inferior din genunchi şi du talpa la nivelul fesei. Din poziţia de start, flectează piciorul şi adu genunchiul spre piept.
- chiar şi în poziţie şezândă, lucrează-ţi muşchii, sprijinind piciorul alternativ, pe vârf şi pe călcâi sau rotind laba piciorului din gleznă.

Remedii naturiste care «produc» căldură

Un vin fiert cu scorţişoară, piper, ghimbir şi cuişoare ne încălzeşte tot corpul, iar meritul nu este doar al licorii calde, ci şi al condimentelor. În plus, scorţişoara, dar şi ghimbirul conţin fenoli care fludifică sângele şi previn formarea cheagurilor. La fel, ginsengul, ardeiul iute, boabele de muştar şi seminţele de chimen stimulează circulaţia sângelui. Un vasodilatator eficient cu efecte blânde, de durată, este gingko biloba, extras din arborele cu acelaşi nume, administrat sub formă de ceai sau de comprimate.

Plimbările în aer liber, în zilele fără vânt, sunt benefice pentru cei cu boli cardiovasculare

Alte măsuri, de zi cu zi

Frigul poate fi factorul declanşator al evenimentelor vasculare, însă factorii de risc implicaţi în apariţia lor acţionează timp îndelungat. Cei mai nocivi sunt fumatul, hiperlipidemia, diabetul, hipertensiunea arterială şi tulburările de coagulare.

Tocmai de aceea, o regulă obligatorie pentru prevenirea accidentelor vasculare este administrarea tratamentului pentru bolile cronice care au răsunet asupra vaselor. Astfel, este nevoie de ţinerea sub control a glicemiei sau a tensiunii arteriale sau de administrarea tratamentului anticoagulant, trombolitic ori pentru cardiopatie ischemică.

Cum deosebeşti bolile arteriale...

... de afecţiunile venoase - simptomele provocate de blocajele venelor se atenuează la ridicarea piciorului la un nivel superior inimii, iar membrul afectat este mai cald şi de culoare mai închisă decât cel sănătos. În cazul obstrucţiei arteriale, simpla aşezare pe un scaun ajută la calmarea simptomelor.

... de afecţiunile coloanei vertebrale (lombosciatica) - durerea apare la nivelul fesei sau pe faţa posterioară a coapsei şi a gambei. Durerile nu sunt legate atât de efortul depus, cât de poziţia corpului - de exemplu, se agravează la aplecarea corpului înainte sau la ridicarea membrului inferior spre anterior, menţinut întins.

Mâinile «se dezgheaţă» blând

Mâinile reci se încălzesc cel mai bine în apă călduţă, la temperatura de 39-40 de grade Celsius, şi nu în apă fierbinte. Putem estima temperatura apei cu ajutorul unui termometru sau ţinând cotul sub jetul de apă, iar senzaţia trebuie să fie de căldură suportabilă.

Intervenţii care eliberează vasele

Ca şi în cazul infarctului miocardic acut, tratamentul ischemiilor periferice acute, deci instalate brusc, se face cu ajutorul angioplastiei percutane cu balonaş. Această intervenţie presupune introducerea prin artere a unui cateter prevăzut cu un balonaş, sub control ecografic. La locul blocajului arterial, balonaşul se umflă cu o presiune de până la 500 de ori mai mare decât cea a presiunii sangvine, pentru a mobiliza şi a dezintegra trombul de sânge. Uneori se fixează la acest nivel şi un stent, adică o plasă din oţel inoxidabil care menţine artera deschisă. Intervenţia se face sub anestezie generală.

Specialistul nostru

Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Este bine ca persoanele care suferă de afecţiuni circulatorii periferice să consume ceaiuri călduţe din plante cu efect vasoprotector, vasodilatator, antiinflamator şi de fluidificare a sângelui, precum infuzia de sulfină, de mesteacăn, decoctul de coada-calului sau de rădăcină de osul-iepurelui. Se beau câte două căni pe zi, între mese. Ginkgo biloba se consumă sub formă de ceai (infuzie, 2-3 căni/zi), de tinctură (30-40 picături de trei ori pe zi, înainte de mese), de comprimate (40 mg de 2-3 ori pe zi), precum şi de fiole, una-două pe zi. Deosebit de eficientă este şi gemoterapia cu muguri de castan comestibil şi sălbatic sau cu muguri de plop, timp de două-trei luni, ca şi administrarea de resveratrol.

Precauţie

Persoanele cu diabet zaharat simt mai puţin durerea şi frigul, de aceea riscă leziuni  la nivelul picioarelor.