Ce spune culoarea ochilor despre sănătatea ta

Culoarea ochilor, relevantă atât pentru starea sănătate fizică, cât şi despre trăsăturile de perosnalitateFOTO Arhiva Adevarul

Consideraţi a fi “oglinda sufletului”, ochii pot fi, de fapt, o oglindă a stării de sănătate. Oamenii de ştiinţă au descoperit legături clare între culoarea ochilor, riscul de diabet, rezistenţa la durere şi alte aspecte inedite

Curioasa asociere dintre culoarea ochilor şi starea de sănătate îi fascinează pe oamenii de ştiinţă de foarte mulţi ani, ducând la realizarea unor studii potrivit cărora culoarea ochilor influenţează nivelul de rezistenţă la durere, riscul de diabet, rapiditatea cu care sunt făcute raţionamentele şi laute deciziile şi chiar câteva aspecte speciale, cum ar fi modul de aruncare a unui Frisbee, informează dailymail.co.uk.

O nouă contribuţie la acest mozaic ştiinţific a fost adusă recent de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh. Aceştia au constatat că femeile caucaziene cu ochi de culoare deschisă - albaştri sau verzi - par să tolereze mai bine durerea fizică şi suferinţa psihică în comparaţie cu femeile caucaziene cu ochi negri sau căprui. Descoperirea a fost făcută în cadrul unui studiu realizat pe 58 de femei însărcinate, observate şi chestionate în timpul naşterii, dar şi postpartum. 

Cercetătorii sunt de părere că vor avea nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a identifica motivele din spatele acestor diferenţe, însă ei consideră că totul se datorează unor legături de natură genetică.

Genele deţin răspunsul
Până de curând, se credea că există o singură mutaţie genetică care determină culoarea albastră a ochilor şi o alta pentru culorile închise. Ultimele studii au scos la iveală că, în realitate, nuanţa ochilor are la bază 12 sau 13 variaţii individuale ale genelor umane.

Potrivit cercetătorilor, aceşti mrkeri genetici oferă şansa de a precize culoarea cohilor unei persoane cu o acurateţe de 70-90%, ceea ce ajută specialiştii în medicină legală să identifice victimele unor crime sau accidente, cu ajutorul rămăşiţelor pământeşti ale acestora.

Aceste gene fac şi alte lucruri în corp. Una dintre ele, NCX-4, asociată cu ochii de culoare închisă, controlează multe proteine, iar una dintre acestea a fost asociată recent cu durerea”, a explicat Jari Louhelainen, medic în ştiinţe biomoleculare la Universitatea John Moores din Liverpool.

Asociate cu durerea au fost şi alte gene care infulenţează cantatea de melanină, pigmentul care determină o culoare închisă a ochilor.

Melanina, pe de altă parte, oferă şi avantaje. Ea a fost găsită responsabilă de predispoziţia redusă a persoanelor cu ochi căprui pentru alcool, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat Georgia din oraşul american Atlanta pe 12.000 femei şi bărbaţi stabilind că persoanele cu ochi de culoare deschisă consumă cantităţi de alcool considerabil mai mari decât cele cu ochi în nuanţe închise. Asta pentru că oamenii cu ochi căprui par să aibă nevoie de mai puţin alcool pentru a se îmbăta.

Melanina este şi un bun izolator pntru conexiunile electrice dintre celulele neuronale. Cu cât există mai multă melanină în creier, cu atât acesta operează mai eficient şi mai rapid, afirmă autorii aceluiaşi studiu, publicat în Personality and Individual Differences.

Acest avantaj care ţine de procesarea rapidă a informaţiilor poate să explice motivul pentru care oamenii cu ochi căprui au timpi de reacţie mai rapizi decât persoanele cu ochi albaştri şi motivul pentru care ei sunt mai buni atunci când vine vorba de aruncarea unui Frisbee, dar şi la jocul de tenis, potrivit unui publicat în Perceptual and Motor Skills.

Strategii au ochii albaştri
O legătură neaştetată între culoarea ochilor şi capacitiţile cognitive a dezvăluit un experiment realizat în 1991 pe aproximativ 100 de voluntari, coordonat de Anthony Fallone, doctor în psihologie la Universitatea Edinburgh. Studiul de atunci a arătat că persoanele cu ochi închişi la culoare au obţinut rezultate semnificativ mai bune la mai multe teste de inteligenţă în care viteza de raţionament oferea un avantaj.

Dar asta nu este tot. Un test realizat de Universitatea Louisville din Statele Unite a arătat că reacţiile mai lente ale persoanelor cu ochi albaştri par să însemne că acestea gândesc într-o manieră mai chibzuită, strategică. Astfel, dintre studenţii care au luat parte la test, cei cu ochi albaştri au avut mai mult succes în activităţile care necesitau planificarea şi structurarea timpului, precum golf, cross-country şi pregătirea pentru examene.

Culoarea ochilor stabileşte riscul de a face diabet
Diabetul de tipul 1 este un alt risc asociat cu ochii albaştri. Un studiu realizat în 2011 de cercetătorii italieni a confirmat o serie de analize anterioare potrivit cărora oamenii cu ochi albaştri suferă într-un număr disproporţionat de mare de această maladie.

Savanţii au descoperit că în rândul persoanelor diagnosticate cu diabet de tipul 1 din Lazio şi Sardinia, 21% aveau ochi albaştri, în timp ce în rândul populaţiei generale doar 9% dintre oameni au ochii albaştri.

Oamenii cu ochi albaştri au acelaşi strămoş
Toate persoanele cu ochi albaştri sunt înrudite între ele. Cercetătorii de la Universitatea Copenhaga spun că mutaţia genetică vinovată de apariţia ochilor albaştri a apărut din întâmplare, într-o zonă de pe ţărmul Mării Negre, la un singur individ, care a trăit în urmă cu 6.000-10.000 de ani şi care este responsabil pentru existenţa tuturor persoanelor cu ochi albaştri din prezent. Această schimbare genetică nu produce culoarea albastră în iris, ci mai degrabă anulează mecanismul care produce pigmentul maroniu melanină.

“La început, cu toţii am avut ochi căprui”, a explicat Hans Eiberg, genetician la universitatea daneză. Una dintre teoriile care încearcă să explice acest fenomen spune că vremea rece şi cerul întunecat a contribuit la răspândirea acestei schimbări a culorii ochilor.

Lipsa melaninei a făcut, totodată, ca pielea oamenilor să se deschidă la culoare, iar o piele deschisă este mai eficientă în producerea vitaminei D, vitală în climatul nordic, unde există mai puţină lumină solară, necesară corpului pentru a sintetiza această vitamină.

Ochii albaştri filtrează de asemenea mai puţină lumină, iar oamenii cu astfel de ochi văd puţin mai bine în condiţii de luminozitate scăzută.

Totuşi, o sensibilitate crescută la lumină îi face pe oamenii cu ochi albaştri mai expuşi în faţa riscului de apariţie a sindromului denumit "degenerare masculară cauzată de vârstă" (AMD), ce apare atunci când celulele sensibile la lumină aflate în spatele ochiului încep să moară, ducând la apariţia orbirii, a explicat Francesc Marchetti de la London College of Optometrists. Acelaşi fenomen se aplică şi în cazul persoanelor cu ochi verzi.

Influenţează şi personalitatea
Autorii unui studiu din 1997, apărut în Journal of Social Psychology, afirmau că oamenii cu ochi albaştri sunt mult mai puţin predispuşi să facă dezvăluiri despre ei înşişi în discuţiile purtate la psiholog. Studii ulterioare au confirmat această descoperire.

Potrivit psihologilor germani, autori ai unui studiu publicat în 2006, copiii cu ochi albaştri sunt mai inhibaţi în comportamentele lor decât copiii cu ochi de culori închise. Totodată, copiii cu ochi albaştri au mai multă grijă de lucrurile noi pe care le primesc.

În 2010, un grup de cercetători din Cehia a descoperit că bărbaţii cu ochi căprui sunt consideraţi de populaţia generală ca fiind mai dominanţi în comparaţie cu bărbaţii cu ochi albaştri. Oamenii par să asocieze ochii albaştri cu frageda pruncie, iar adulţii cu ochi albaştri par astfel mai copilăroşi.

Culoarea permanentă a ochilor se stabilizează după vârsta de nouă luni a bebeluşilor, întrucât organismul uman are nevoie de timp pentru a produce o cantitate suficientă de melanină care să “întunece” culoarea ochilor. În unele cazuri, culoarea definitivă a ochilor se stabilizează abia după 18 luni.